Acum mai bine de 60 de ani nu era deloc surprinzător că Bucureștiul găzduia mari concursuri atletice. Nu era deloc ieșit din comun dacă, în fața a câtorva zeci de mii de spectatori (da, ați citit bine, zeci de mii) alergau umăr la umăr cel mai mare fondist al lumii, cehul Emil Zatopek alături de un viitor campion olimpic, rusul Vladimir Kuț.
Am reprodus aici povestea întîlnirii dintre cei doi, întîlnire care a prilejuit o cursă cu un suspans nebun. Povestea a fost preluată din volumul ”Viața la puls 200” a marelui cronicar sportiv Ioan Chirilă.
De ce această reamintire nostalgică? Întâi de toate, pentru că e bine să nu uităm că au existat și astfel de momente speciale. Unice. Apoi, pentru a constata cu tristețe că ele sunt imposibil să se mai repete.
Asta pentru că ziua de astăzi consemnează un moment deloc plăcut pentru lumea atletismului de la noi. O lume tot mai fanată, o lume ce nu reușește să țină pasul cu modernitatea.
Astăzi s-a anunțat oficial că dispare și ultimul stadion cu gazon din București care avea și o pistă de atletism. Așa se făceau stadioanele pe vremuri. Aveau un gazon unde se puteau desfășura întreceri de fotbal, de rugby, oină, handbal, meciuri de box chiar, dar care putea găzdui și competiții atletice. Așa se puteau strînge zeci de mii de oameni care să privească o cursă de 5.000 de metri în care se întreceau Zatopek și Kuț.
Bucureștiul a avut cîteva astfel de stadioane: Republicii, ”23 August”, Dinamo. Primul a fost ras de pe suprafața pămîntului de către Ceaușescu, al doilea a fost transformat în actuala Arenă Națională. De astăzi e oficial că și Dinamo va dispărea, cel puțin în actuala formă.
Arena din șoseaua Ștefan cel Mare, care va fi construită pe locul actualului stadion ridicat în anii ’50, a fost cuprinsă în programul pregătirilor pentru turneul final al Campionatului European de fotbal din 2020, urmînd să servească drept loc de antrenament pentru selecționatele care vor veni la București.
În același program mai sunt incluse stadioanele din Ghencea și Giulești. Pe moment nu se știu detalii despre costurile construcției, nici cînd vor începe lucrările, nici cînd se vor finaliza.
Actuala pistă de atletism ar urma să fie mutată undeva în apropiere, în parcul sportiv Dinamo. Nu se știe încă cît va dura perioada de tranziție, unde și cum se vor antrena între timp atleții clubului, ca și (tot mai numeroșii) pasionați de alergare.
Pe stadionul ce va avea o capacitate de 30 de mii de locuri ar urma să se joace numai meciuri de fotbal. La pista de atletism s-a renunțat nu doar pentru că nu mai există la noi interes pentru acest sport, ci mai ales pentru a se spori vizibilitatea și capacitatea acustică în cazul meciurilor de fotbal / a spectacolelor muzicale, în urma apropierii tribunelor de gazon.
În țară, după știința noastră, mai există doar un singur stadion care poate găzdui nu doar meciuri de fotbal (sau concerte, dacă vreți) dar care are și o pistă de atletism competitivă. E vorba de Cluj Arena, de unde printre altele se dă startul la Maratonul Internațional Cluj.
Lumea marilor spectacole atletice a dispărut cu totul de la noi. De acum e (din nou) oficial.
Romanian
English
Da, o realitate tragica! Se fac doar stadioane pentru fotbal, ca si cum am excela in sportul acesta! Pacat ca Arena Nationala nu poate gazdui intreceri de atletism, eventual un posibil campionat…balcanic, daca nu european! Dar daca din atletism nu prea ies bani pentru…baietii destepti… Vom alerga numai de placere, prin parcuri si paduri, asta pana le vine iar o idee mareata!
Sorin, Piatra Neamt