luni, octombrie 14 2024

Cum să trec peste un moment de oboseală și mai ales peste cel pe care îl încerc acum? Cum să evit greșelile de anul trecut, cînd m-am încăpățînat să continuu să alerg, deși organismul meu nu prea mai vroia asta și cînd – în consecință –  am alergat mediocru sau a trebuit să abandonez?

Desigur, odihna este cea mai bună soluție, însă odihna activă mi se pare una și mai bună…  Iar asta poate însemna diversificarea antrenamentelor, încercarea unor sporturi noi.

Am decis așadar să particip la un triatlon. Întîi de toate, o să alerg, dar o să fie o distanță scurtă, de doar 5 km, așadar nu îmi fac mari probleme.

O să înot 750 de metri în mare, chiar dacă nu sunt prea bun la așa ceva, iar anul acesta am fost la bazin doar de vreo trei ori. Sunt convins însă că o să pot ieși viu din apă.

Și, în cele din urmă, o să fie 35 de kilometri de mers cu bicicleta, pe drumuri de țară. La cum se anunță vremea, noroiul va fi probabil cel mai dificil obstacol.  Altfel, încet-încet ajung eu la finiș, pene să nu fie.

Dincolo de cross-training, mai este ceva care îmi place în această tentativă de a testa sporturi și experiențe noi. E vorba de emoția începutului* și de sentimentele plăcute asociate acesteia.

Cred că uneori e nevoie de o gură de aer proaspăt, în viață, în antrenamente, în activitatea cotidiană. Deși, în cazul meu, s-ar putea să fie vorba mai ales de mai multe guri de apă sărată, înghițite fără voie la proba de înot.

Faptul că o să reușesc să termin cu bine acest triatlon (proba de sprint) mi-a fost confirmat și de acest text, peste care am dat întîmplător abia acum. E vorba de experiența unui reporter care a terminat cu bine un triatlon… după doar trei zile de antrenament. Pățaniile lui sunt chiar amuzante.

Așadar, sîmbătă, la Vama Veche & 2 Mai, va fi Fără Asfalt, o competiție de triatlon ajunsă la a doua ediție și unde vor participa cîteva sute de sportivi, amatori de mișcare și bună dispoziție.

*E drept că anul trecut am terminat cu bine și proba de sprint a Triatlonului de la Mamaia. Asta în ciuda aglomerației de la startul probei de înot, cînd am luat mai multe picioare în cap ori am înghițit ceva guri de apă și a faptului că am mers peste 20 de kilometri cu o bicicletă a cărei roată era înfrînată… Așadar, am emoții în continuare, cine știe ce senzații noi o să mai experimentez.

Comments

comments

Previous

Căldură mare, monșer. Atenție la hidratare!

Next

GrizonoToane: Lupta mea cu kilogramele

1 comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also