Info general

Etiopianul Kitata cîștigă la Londra

Nu a mai fost cursa anului, așa cum se anticipa, însă sînt multe lucruri de povestit și de la actuala ediție a Maratonului de la Londra

Retragerea de ultim moment, chiar cu o zi înainte de concurs, a etiopianului Kenenisa Bekele, care a acuzat o recidivă a unei accidentări, a făcut ca mult așteptata cursă a anului să nu mai aibă loc.

Așa că, duminică, la startul maratonului toți ochii au fost ațintiți asupra celui care era indiscutabil marele favorit: kenyanul Eliud Kipchoge, deținătorul recordului mondial (2h:01min:39sec, Berlin, 2018) și primul om din lume care, în condiții speciale, a alergat distanța maratonului sub un timp de 2h.

Pînă acum, Kipchoge aproape nu pierduse vreo cursă de maraton (zece în total, din 2014 încoace, cu excepția unui loc 2 la Berlin, 2013) și, în plus, era cîștigătorul a patru ediții ale maratonului de la Londra.

A plouat și a fost vreme rece în capitala britanică. Nimic ieșit din comun pentru localnici, însă condiții care nu prea îi încîntă pe est-africani. Dar nu ai ce face, asta le e meseria, sînt bani mulți (pentru standardele atletismului, să fim bine înțeleși) și glorie pe măsură în joc.

Cursa a fost una normală pînă pe la km 38. S-a alergat în pluton, Kipchoge era acolo. Însă, la un moment dat, se desprinde un grup de trei alergători, dintre care se remarcă statura înaltă, destul de neobișnuită a unuia dintre ei. Vincent Kipchumba este numele lui și e outsider în comparație cu ceilalți, avînd în palmares doar victorii la Viena și Amsterdam. Lîngă el, micuți, cu fuleu perfect, doi etiopieni: Shura Kitata (pe 2 la Londra, în 2018 și pe 2 la New York, anul trecut) și Sesay Lemma (locul 3 la Berlin anul trecut și la fel anul acesta la Tokyo).

Cei trei se desprind tot mai mult și devine evident că unul dintre ei v-a cîștiga. Kipchoge e pierdut în plutonul care îi urmează. Pe ultimul km, Kitata, Lemma și Kipchumba se joacă parcă precum șoarecele cu pisica. Fiecare trece pentru scurt timp în frunte, fără a accelera, tatonîndu-se, așteptînd reacția celuilalt.

Vreo 400m pînă la finiș. Nu mai e timp de pierdut. Motoarele se turează la maxim. Kipchumba se desprinde cu un metru. Doar pentru moment. Ceilalți sunt acolo. Nu însă și Lemma, care cedează. 400m. Cel înalt și cel scund sunt umăr la umăr. Parcă primul are un avans de un pas. 200m. La fel, dar parcă acum cel scund pare mai puternic. De undeva găsește resurse și se desprinde, într-un sprint ca de manual.

Podiumul final: Shura Kitata – 2h:05min:41sec, apoi Vincent Kipchumba – 2h:05min:42sec (of, o blestemată de secundă) și Sesay Lemma – 2h:05min:45sec.

Este o victorie muncită și meritată pentru Kitata, cea mai importantă a carierei sale, la cei 24 de ani pe care îi are. Merită povestit că anul trecut, tot la Londra, cînd a terminat pe locul 4, etiopianul a spus că a făcut o mare greșeală: a mîncat doar fructe în dimineața cursei, nu și un sendviș, cee ace l-a privat de energia necesară la finiș. De data aceasta se pare că a știut ce să mănînce.

În fine, Eliud Kipchoge a terminat pe locul 8, explicînd ulterior că a avut parte de o durere la ureche și de aceea nu a putut tura la maximum. E greu de uitat grimasa sa de pe la km 39-40, cînd pe față i se vedea nu concentrarea senină specifică, ci o durere împietrită, a celui care știe că trebuie să accelereze, dar al cărui corp azi nu îl ascultă.

Ar fi cîte ceva de povestit și despre cursa fetelor, însă aici nu a predominat suspansul. Cîștigătoare avea să fie kenyanca Brigid Kosgei (deținătoarea recordului mondial) – 2h:18min:58sec, urmată apoi de americanca Sara Hall – 2h:22min:01sec (ce a recuperat totuși excelent pe ultima parte a cursei, venind de pe locul 11 pînă pe podium) şi de compatrioata sa Ruth Chepngetich, campioana mondială – 2h:22min:05sec.

Comments

comments

>
Previous post

Eliud vs Kenenisa. Cursa anului

Next post

Și a trecut un an...

Alerg.ro

Alerg.ro

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *