Eu alerg de mai mulți ani. Alerg de când, sâmbăta la ora 10 dimineața, în toiul verii, eram doar doi-trei alergători în tot parcul Herastrău și alergam împreună. Alerg de când pescarii de pe malul lacului strigau dupa mine “cine te fugărește, mă?”…, “vezi că ne sperii peștii…”, de când, din toate grupurile de tineri pe lângă care treceam, se auzeau râsete și vorbe de batjocură, de când haitele de câini erau mult mai numeroase și mai bine organizate.

Nu credeam pe atunci că am să văd zeci de alergători în decembrie, pe zăpadă, la minus trei grade. Nu credeam că am să văd grupuri organizate, de peste zece-cincisprezece alergători, care au ca scop doar atragerea începătorilor către mișcare, către o viață sănătoasă.

Dar nici măcar acum o săptămână n-aș fi crezut că voi vedea două grupuri organizate în același parc Herăstrău, ba chiar și o tentativă de deturnare a unui alergător de la un grup către celălalt.

Sâmbătă,  alergam cu grupul pentru începători al RO Club Maraton. Parcul era plin de alergători. În zona cu capete de parlamentari europeni, din sens opus, apare un alt grup, trebuie să recunosc chiar mai numeros decât al nostru, care menținea un ritm impresionant. Cel mai activ dintre ei, sprinten și cu gura mare, probabil organizatorul, dă cu ochii de o fată din grupul nostru, pe care o cunoștea. O salută, dupa care o abordează cu strigăte revoltat-indignate și oarecum nepoliticoase pentru grupul nostrum: “ce cauți acolo?”… “de ce nu ești cu noi?”.

N-am auzit ce răspuns a primit, dar eu am rămas absolut perplex în fața nivelului la care a ajuns alergarea de amatori din București: grupuri rivale care își dispută alergătorii valoroși. Pentru că fata apelată este una dintre cele mai bune alergătoare din club.

Întâmplarea a fost totuși o mare plăcere pentru mine și mi-am adus aminte cum, acum cincisprezece ani, puținii alergători erau niște arătări ciudate, îmbrăcate în șorturi negre și tricouri albe, cu teniși în picioare, care îi înveseleau grozav pe pescari…

Foto: Antonia Georgescu

Comments

comments

Previous post

Noutăți despre Apuseni

Next post

Serata alergătorului - ediția 1

Alerg.ro

Alerg.ro

1 Comment

  1. februarie 17, 2011 at 6:37 am

    Foarte tare Grizoane.
    Mereu tb sa fii atent ce iti doresti, acum nu mai esti un „om special” esti unul din alergatori.
    Acum inca o mai duci bine, caci se bat grupurile pe tine.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *