Cele mai proaspete alergări pe care le-am făcut în ultimul timp s-au petrecut în weekend la Brașov.

B0

de Adrian Dohotaru

Și chiar a fost petrecere: aerul pur și mai curat decât în orice alt oraș din țară mă îmbăta, conversațiile cu cetățile despre istoria lor mă pasionau, iar cu Ioana alergam ținându-ne (uneori) de mână fără să știm exact pe unde alergăm și unde vom ajunge. Dar de fiecare dată ajungeam involuntar spre cetăți, pe drumuri secundare, apoi pe potecile dealurilor, atât vineri seara la plimbare, cât și sâmbătă unde am alergat printr-un parc și de-a lungul zidului cetății, ori duminică atunci când am văzut Tâmpa de pe str. Lungă și mi-am zis brusc că trebuie să alerg spre vârf.

De Brașov mă mai leagă și traseele superbe pe cărări umbroase, cu aer tare și diferență de nivel pe măsură ale semimaratonului și crosului Intersport, unde am fost mândru să împart un podium cu performeri internaționali ca Paul Constantin Pepene și Ciprian Bălănescu.

B2Venind dintr-un oraș înghesuit între dealuri, așa cum e Clujul, prăfuit și cu un trafic mai aglomerat decât Bucureștiul, cu mașini care ocupă nu doar carosabilul ci și trotuarul, Brașovul a fost o juisare în alergare. Kilometri întregi de alei pietonale în jurul cetăților și cu diferențe de nivel care permit antrenamentul pentru concursuri montane. Mai mult, cărările erau neasfaltate! În ce alt oraș poți ajunge primăvara în 15 minute la zăpadă, așa cum mi s-a întâmplat pe Tâmpa?

Când am coborât pe serpentinele Tâmpei, pe triunghi roșu, nu m-am putut abține să nu le spun unor drumeți care atunci când m-au văzut s-au apucat și ei să alerge:

– Ioooi, sunteți norocoși, ce oraș fain aveți!
– Da’ de unde ești?
– Din Cluj!
– Trăiască Clujul!
– Trăiască Brașovul!
– Trăiască Ardealul, aud estompat.

Și așa e, în Ardeal se trăiește ceva mai bine în alergare față de restul țării. Deși sunt destule piețe publice și zone care pot fi mai bine valorificate pietonal, așa cum s-a întâmplat deja la Alba-Iulia la Cetate sau în Satu-Mare de-a lungul digului Someșului (zeci de km de alei pietonale!) ori în Baia Mare care face legătura între centru și pădure prin două parcuri.

Dar alte orașe precum Clujul au de suferit atât din cauza condițiilor geografice, cât și din cauza politicilor publice neinspirate în privința „pietonalizării” centrului și din cauza promovării unui stil de viață sedentar în care mașina reprezintă simbolul statutului social.

Mă gândeam că deși nu au mai rămas multe din zidurile Clujului, ca la Brașov, și la noi s-ar putea face un traseu pietonal pentru turiști, alergători și bicicliști care să lege Bastionul Croitorilor de str. Kogălniceanu, cu legătură spre zidurile din apropierea străzii Micu Klein, luând-o apoi spre Parcul Central, mai ales pe străduțe care ar putea fi pietonalizate asemenea celor din preajma pub-ului Zorki.

Însă în ciuda avantajelor Brașovului, cât am alergat în weekend nu am văzut niciun alergător pe Tâmpa sau în centru. De aceea, m-am gândit în toane cam pedagogice: cum am putea noi alergătorii să-i convingem pe alți oameni de bucuria alergării, mama tuturor sporturilor? Cum îi putem determina pe oameni să iasă din casă, de la TV sau computer și să simtă fericirea mișcării în aer liber? Cum putem influența autoritățile să investească în infrastructură pentru alergare, care să poată fi folosită și de pietoni, bicicliști ori de amatori de alte sporturi?

Încă nu am un răspuns concret, dar cred că la concursurile și manifestările noastre publice, unde suntem deja mii de participanți la nivel național, bucuria alergării, pe care o percepem în mod individual sau în grup restrâns, trebuie să găsească alte canale cu mesaje civice pentru ca vitalitatea și sănătatea acestei națiuni schilodite de griji și viață să înfloreB1ască din nou.

Este oare prea ambițios, peste puterile noastre personale? DEX explică verbul a juisa ca: „A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm”. Juisarea la care mă refer are conotații sexuale, dar ea ține în principal de o desfătare senzuală, a plăcerii retinei de a înregistra corpurile semenilor, ondulate și extatice, viguroase și armonioase.

La vechii greci, egalitatea era tradusă și în termeni estetici, ca armonie. Iar dacă vrem să ne armonizăm unii cu alții, e nevoie de a avea un acces egal, general și gratuit, la posibilitatea de a ne mișca trupurile și a ne destinde creierele.

Iar sportul care poate să asigure cel mai bine dreptul nostru la un mediu și un stil de viață sănătoase este atletismul, prin alergările pe distanțe medii și lungi. Școala alergării este baza tuturor celorlalte sporturi și de la dezvoltarea infrastructurii pentru alergare în aer liber se poate asigura sportul de masă în România. Nici mai mult, nici mai puțin.

Comments

comments

Previous post

Old Town Race

Next post

Concurs. Aleargă la Old Town Race

Alerg.ro

Alerg.ro

2 Comments

  1. florin ianovici
    martie 12, 2014 at 3:46 am

    Salutare Adi, Salutare Ioana,

    nu mai laudati mai oameni buni atata orasul asta ca si asa se umple incet-incet de cei dornici sa mearga „la munte” si-o sa ne asfalteze astia cararile 🙂

  2. martie 13, 2014 at 12:22 am

    Sunt destui alergatori in Brasov. E drept, ar putea fi mai multi, mult mai multi. Eu unul nu inteleg de ce majoritatea prefera sala in locul naturii intr-un oras ca Brasovul…
    Cei mai experimentati alearga pe poteci mai departe de oras… Dinspre Tampa spre Poiana si Postavaru, unde in weekend intalnesti destui; e drept, cam aceleasi figuri…
    In oras cel mai popular loc de alergat este aleea care inconjoara Tampa pe la baza. Sub Tampa, deasupra centrului vechi aleea are 1km asfaltat. Pe partea insorita a Tampei, deasupra cartierului Racadau nu e asfaltata, e lata si umbrita de padure – are mai multi kilometri si se prelungeste in sus pe vale. Seara in zilele de lucru unii mai alearga in sus spre Poiana pe Drumul Vechi.
    Apropos de alergat in oras, asta e traseul meu in jurul centrului, un traseu pe care il recomand vizitatorilor Brasovului:
    http://mihai-munteanu.blogspot.ro/2013/11/a-roller-coaster-run-around-brasov.html

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *