E o legătură strînsă, deși delabrată, între toate acestea
Cu mai puțin de 36 de ore înainte de start, Maratonul București a fost anulat. La solicitarea autorităților, cursa – care era destinată doar celor circa 250 de participanți, cu toții alergători de elită, profesioniști sau masters – nu va mai avea loc din cauza ”evoluției situației actuale, în care numărul de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 din București a atins nivelul de 2,28 la mia de locuitori”.
”Experții în sănătate publică au alertat membrii Comitetului Național pentru Situații de Urgență în privința riscului real la care se expun atleții care vin la București pentru a participa la maraton, dar și asupra riscului pe care un eveniment de o asemenea amploare îl ridică, inevitabil, la adresa sănătății publicului”, se arată într-o scrisoare trimisă organizatorilor de către Ministerul Tineretului și Sportului.
Decizia nu va afecta alergătorii înscriși la cursele virtuale, care vor participa individual, în condițiile anunțate inițial, în perioada 11 – 18 octombrie, pe traseul și în intervalul orar pe care îl aleg.
Precum maratonul de la București, anul acesta a fost restricționată (pentru mulți pelerini credincioși, din afara Iașului, de fapt anulată) și participarea la pelerinajul la moaștele Sf. Parascheva.
Desigur, între cele două evenimente publice nu există asemănări decît din perspectiva prezenței simultane, într-un spațiu comun, a unui mare număr de oameni, altfel, diferențele, sînt destul de numeroase și nu e cazul să insistăm acum asupra lor.
În fine… Guvernul are dreptul și obligația, iar acum suficiente motive, să impună măsuri restrictive care au ca scop descurajarea aglomerărilor mari de oameni deoarece acestea sînt căi ”aproape sigure” de răspîndire a virusului. Guvernul are dreptul și obligația să avertizeze despre acest pericol, însă a cam venit vremea să renunțe la folosirea în comunicarea publică a tonului alarmisto-pompieristic, care nu îi conferă deloc autoritate.
Nu în ultimul rînd, guvernul are datoria să își protejeze cum poate mai bine proprii cetățeni, să le asigure condițiile sanitare (minime) necesare, însă are și obligația de a găsi măsuri adaptate pandemiei de coronavirus, care să permită – atît cît se poate – o viață normală.
O viață normală care, în cazul de față, ar însemna posibilitatea de a îți face ieftin și sigur un test Covid-19, să primești rapid rezultatul, iar – dacă ești sănătos – să îți poți practica credința în condiții de siguranță. Credința înseamnă în acest caz, pentru sportivi, alergarea sau, pentru pelerinii ortodocși, închinarea la moaște. Altfel, viața înseamnă suspiciune, anomie socială, frică.
Romanian
English