vineri, iulie 26 2024

mebÎntâmplarea a făcut să citesc, cu puţin timp înainte de finalul maratonului de la New York – ultima mare cursă a anului -, un text despre schimbarea accentului pus de presă, în relatările despre alergările pe distanţe lungi, de la cursa în sine, pe poveştile emoţionante legate de respectivul eveniment. Sau, altfel spus, presa povesteşte mai curând despre “câinele orb care îşi însoţeşte în alergare stăpînul septuagenar” decît despre atleţii de top care aleargă la maraton.

Autorul comentariului, Cameron Stracher, ajungea la concluzia, previzibilă, că astfel atragi mai uşor atenţia cititorului necunoscător al fenomenului sportiv în condiţiile în care maratoanele nu mai sunt de fapt curse de alergare ci mai curînd “evenimente” mediatice, financiare şi apoi sportive.

Ce se pierde însă? Aici, Stratcher – care lucrează la o carte despre boom-ul alergării în anii 70 – conchidea că se trece astfel pe lîngă informaţia principală, faptul că o cursă e de fapt o competiţie, o întrecere între atleţi bine pregătiţi. Iar el exemplifica acest lucru prin faptul că, şi din acest motiv, Statele Unite au pierdut supremaţia în cursele de maraton şi că niciun atlet american nu a mai cîştigat o cursă majoră de mai bine de 25 de ani.

Întîmplarea (da, da, o nouă întîmplare) a făcut însă ca tocmai astăzi maratonul de la New York să fie cîştigat la bărbaţi de un american cu un nume imposibil de pronunţat: Mebrahtom Keflezighi. Noroc însă că pe noul continent mai toate se simplifică, aşa că lumea îl ştie de fapt drept Meb.

Iar Meb tinde să devină deja un simbol al onoarei recîştigate de către atletismul american. Numai că de fapt lucrurile nu sunt aşa de simple căci Meb, născut pe 5 mai 1975, este de fapt originar din Eritreea, de unde s-a refugiat întîi în Italia, apoi în SUA. Devine cetăţean american  în 1998, după ce a absolvit facultatea. Nu e chiar un necunoscut în lumea alergărilor, deoarece are o medalie de argint la Jocurile Olimpice din 2004 şi numeroase alte premii în curse mai mici.

Pentru cursa sa de astăzi – terminată în 2h:09m:15s – Meb a primit 200 de mii de dolari (130 de mii pentru că a terminat primul, 40 de mii pentru că a cîştigat pentru Statele Unite şi 30 de mii pentru că a coborît sub 2h:09m:30s).

Cu certitudine, victoria lui Meb va readuce informaţia în prim planul presei de peste Ocean, căci accentul va fi pus preponderent pe faptul că este primul american care cîştigă maratonul New York după 27 de ani de la victoria legendarului Alberto Salazar.

Cu toate acestea, cursa lui Meb nu face decît să confirme încă o dată supremaţia atleţilor africani. Pentru aceasta e suficient doar să vezi că la bărbaţi pe locul doi a terminat kenianul Robert K. Cheruiyot (2h:09m:56s), urmat de marocanul Jaouad Gharib (2h:10m:25s).

La feminin a cîştigat Derartu Tulu din Etiopia, care a terminat în 2h:28m:52s, cu opt secunde înaintea Ludmilei Petrova din Rusia. Pe trei s-a clasat Christelle Daunay din Franţa, care a reuşit să o întreacă pe deţinătoarea recordului mondial, englezoaica Paula Radcliffe.

Comments

comments

Previous

Fără (multe) cuvinte

Next

Lacrimile unei campioane

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also