SANATATE

Punctul dureros de sub coaste (I)

Orice sportiv, fie amator sau profesionist, a resimțit, cel puțin o dată în viață, o durere sub cutia toracică, fie în partea dreaptă, fie în cea stângă, durere care l-a obligat să încetinească sau chiar să se oprească din activitatea desfășurată. De unde provine această durere?

[Sergiu Vîjială]

Teorii sunt multe, cam câți kilometrii unui semimaraton, dar nu o să parcurgem decât  șapte dintre acestea, rezumându-le pe cele frecvent acceptate.

Cunoscut în limbajul medical ca „durere abdominală tranzitorie indusă de exercițiul fizic” (DATIEF) sau Exercise-related transient abdominal pain în engleză, punctul dureros de sub cutia toracică este resimțit ca o durere ascuțită, o presiune sub formă de crampe, în diferite zone ale abdomenului și, mai rar, chiar la nivelul umărului.

Conform estimărilor, localizarea cel mai des întâlnită este la nivelul flancului drept (55% din cazuri), urmată de cel stâng (37%). (1)

În abordarea acestei dureri este importantă detectarea factorilor favorizanți, pentru a o putea preveni, întrucât mecanismul cert nu este pe deplin elucidat și nici unic. Tipul de activitate: mișcările repetate ale trunchiului aflat în extensie, cât și intensitatea efortului: mersul la pas față de alergare, 16% vs 32% sunt factori primordiali.

Se pare că nu există diferențe între bărbați și femei în privința incidenței, dar copiii sunt mai afectați decât adulții. (1, 2, 5)

Consumul de alimente și lichide înaintea unei activități fizice este un factor favorizant ce poate fi modificat. Un studiu efectuat la o cursă din Australia a demonstrat legătura dintre volumul de lichide/alimente consumat înaintea cursei și severitatea DATIEF, astfel volumul ingerat fiind direct proporțional cu severitatea durerii resimțite. Mai mult, consumul de lichide hipertonice favorizează apariția DATIEF, în comparație cu apa plată sau lichidele izotonice. Lipsa somnului înaintea cursei este un alt factor ce favorizează apariția durerii. (3)

Alerg.ro oferă informație relevantă, obiectivă și utilă. Sprijinul și implicarea ta ne ajută să continuăm proiectul.
Detalii aici.

Dar care este mecanismul din spatele acestei dureri? O teorie frecvent acceptată este cea a ischemiei diafragmatice, descrisă încă din 1941. Diafragmul, un mușchi primordial în procesul respirației, este inervat de nervul frenic, care prezintă un teritoriu de inervație asemănător zonelor în care DATIEF este resimțită.

Cu toate acestea, DATIEF poate fi indusă de activități ce necesită o utilizare minimalistă a funcției respiratorii, precum motociclismul ori echitația, iar o ischemie diafragmatică este puțin probabilă în astfel de situații. Mai mult, studii efectuate în laborator la persoane ce sufereau de DATIEF au arătat că parametrii respiratori analizați nu prezentau anomalii.

Ischemia diafragmei (durerea apare în urma privării acestui mușchi de oxigen, asemănătoare cu durerea anginoasă resimțită în infarctul de miocard) pare să nu explice complet această durere. (4)

La polul opus, creșterea debitului sanguin (cantitatea de sânge) către ficat și splină s-ar datora creșterii frecvenței cardiace în timpul exercițiului, ceea ce ar genera o creștere a cantității de sânge ce este trimisă către aceste două organe, ducând la apariția hepatomegaliei și splenomegaliei (creșterea volumului acestor organe exercitând o anumită tensiune la nivelul peretelui lor) alături de creșterea tensiunii la nivelul venei porte (vena care transportă sângele de la nivelul tractului gastrointestinal, splină, pancreas și vezica biliară către ficat). Aceste modificări temporare ar fi responsabile de privarea de sânge a celorlalte organe și ar putea explica într-o oarecare măsură de ce durerea este resimțită mai mult în flancul drept (acolo unde se află cea mai mare parte a ficatului) decât în cel stâng (unde se află splina). (1, 10)

(va urma)

Sergiu Vîjială este medic rezident pe medicină internă și neurologie în Elveția. Practică sport (inclusiv alergare), fiind interesat de repercursiunile activităților fizice asupra organismului, cu precădere asupra sistemului nervos.

Comments

comments

>
Previous post

Pe scurt. Cros, pe bandă

Next post

Punctul dureros de sub coaste (II)

Alerg.ro

Alerg.ro

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *