sâmbătă, iulie 24 2021

Pe 14 septembrie, la 5:00, după o noapte în care a adormit destul de greu, Teodor Tănăsescu s-a trezit şi şi-a pregătit micul dejun: ceai, pâine cu unt, brânză şi puţină dulceaţă.  Era important să mănânce cu o oră şi 45 de minute înainte de antrenament, ca să aibă suficientă energie fără să se simtă prea plin.

SONY DSC

de Ana-Maria Ciobanu

Şi-a pus şosetele verzi şi încălţările albastre, şi-a luat mp3-ul mic şi două mini-pliculeţe de Isostar şi a plecat spre Parcul Herăstrău unde la 7:30 alţi 11 colegi din echipa Raiffeisen Runners îl aşteptau la cel mai important antrenament din programul “Primul Maraton“.

Teodor s-a apucat de alergat în luna aprilie şi după primii 600 de metri a simţit nevoia să se oprească pentru că nu mai avea aer. Uşor-uşor a progresat şi a ajuns să alerge cu uşurinţă 9 km. Când a primit mailul care anunţa programul “Primul Maraton”, s-a gândit că un maraton ar fi prea mult deocamdată şi că n-ar trebui să se înscrie. A verificat dacă ar putea totuşi să participe la antrenamente şi să se pregătească pentru un semi-maraton. Când a aflat că separarea maraton/semi-maraton se va face după prima lună, a decis să încerce şi să vadă pe parcurs cum o să evolueze lucrurile.

Au trecut mai bine de trei luni de antrenament şi, după atingerea pragului de 28 de km, Teodor s-a convins că pe 6 octombrie vrea să alerge un maraton şi să termine cursa în sub 4 ore şi jumătate.

Cu In Extremo, Nightwish şi Rammstein în căşti, Teodor a început metodic alergarea, hotărât să menţină un ritm constant de  cca. 6 minute/km.  Nu aleargă de obicei cu muzică, dar la antrenamentele lungi, simte nevoia de ceva care să-i abată atenţia şi reuşeşte să separe ritmul muzicii de ritmul lui de alergare, chiar dacă uneori este tentat să accelereze.

Prima tură lungă în jurul Herăstrăului (8 km), a trecut cu bine şi Teodor s-a simţit în formă. Pas cu pas, s-a gândit să nu forţeze, să nu-şi termine energia înainte de a ajunge la final. Au urmat patru ture de lac, fiecare a câte 6 km. Gleznele, genunchii şi articulaţiile începuseră să-l doară, dar nu atât de mult încât să-l oprească. Mai rău îl supăra umărul cu care are o mică problemă de la „curent”. La fiecare 2 km era nevoit să-şi mişte mâinile ca să decontracteze muşchiul care îl sfredelea dureros când îi era lumea mai dragă.

Ajungând la ultima tură, Teodor şi-a spus: “Aş putea să o termin cu bine”. Apoi un gând nu i-a dat pace: “dar dacă mă blochez?”. L-a alungat repede, întrebându-se ce i-ar spune colegii și trainerii dacă l-ar auzi că nu mai poate. Normal că i-ar spune să meargă mai departe, doar într-o zi, după pragul de 24 km, aceștia i-au vorbit atât de frumos despre cum nu mulţi oameni pot spune că au terminat un maraton şi că pe 6 octombrie va realiza unul dintre cele mai frumoase lucruri din viaţa sa.

Cu gândul la senzaţia aia incomparabilă de fericire pe care colega Oana Badea spunea că o ai după ce treci linia de finish, Teodor a terminat de alergat 32 km în 3 ore şi 18 minute şi s-a bucurat încă o dată de porţia de energie pe care simte că o primeşte când se opreşte în mijlocul celorlalţi din echipă. Când colegii te aplaudă şi te felicită că ai terminat, simţi că faci parte dintr-un grup, spune el. Iar la final, când îşi dau mâna şi îşi iau la revedere, senzaţia e de “reîntregire cu ceilalţi”.

PS: Teodor Tănăsescu este doar unul din cei 18 mebri ai echipei Raiffeisen Runners care pe 6 octombrie vor alerga prima lor cursă de semi-maraton sau maraton. Amănunte la PrimulMaraton.ro.

Alte portrete de alergători: Dana Drăgoi sau Cosmin Tronaru.

Comments

comments

Previous

Raifeissen Runners. Filmul (I)

Next

Știri pe scurt. Performanțe și istorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also