Review. Kalenji Kiprun SD 2016
Am așteptat o cursă oficială pentru a testa în condiții reale Kiprun SD, ultimul model al pantofilor de alergare de la Kalenji. Și a fost să fie Gerar, proba de cros.
Am mai spus că anul acesta, cei de la Kalenji au făcut o mutare îndrăzneață și au decis să simplifice lucrurile în ce privește încălțările. Astfel, au redus cele trei variante Kiprun de anul trecut – SD (pentru distanțe scurte, de până în 10 km), MD (pentru distanțe medii, precum semimaraton) și LD (model destinat maratoniștilor și ultramaratoniștilor) – la doar două: Kiprun SD și Kiprun LD.
În plus, au renunțat la împărțirea clasică a încălțărilor în funcție de modul în care se calcă cu talpa piciorului / fuleu (pentru supinatori, pronație neutră și pronatori) și au decis să lanseze un model unic, bun pentru fiecare dintre aceștia.
Așadar, la Gerar, am alergat 10,8 km cu modelul Kiprun SD.
Primul lucru la care am fost atent a fost greutatea. La 280 g (pentru mărimea 42 / greutatea variază puțin în funcție de talie), acest model nu sunt cei mai ușori pe care i-am purtat vreodată pe o distanță medie. Nici însă cei mai grei. Cele câteva zeci de grame în plus față de un model minimalist, sunt însă compensate de amortizarea foarte bună oferită.
În plus, ca o părere personală, un astfel de model (cu un heel drop de 10 mm), ar putea reprezenta o alegere potrivită pentru cei care vor să se apropie treptat de stilul minimalist, în condițiile în care orice trecere bruscă poate genera accidentări.
Am amintit mai sus de amortizare. Dincolo de cea realizată la nivelul călcîiului (prin sistemul K-ring, păstrat de la modelele de anul trecut), anul acesta cei de la Kalenji au încercat și o creștere a stabilității, prin întărirea zonei centrale a tălpii (obținută prin introducerea unui elastomer termoplastic, de tipul Pebax) și a propulsiei (prin folosirea unei benzi speciale pe zona interioară de la nivelul labei, cea pe care se împinge cînd piciorul se desprinde de sol).
Aderența a fost un alt factor luat în considerare. Cum și anul acesta zăpada a lipsit de la Gerar, suprafața de alergare a fost una dură (asfalt), cu zone umede sau chiar noroioase. Nu am ocolit deloc bălțile, întîi de toate pentru că îmi place să calc în bălți în timp ce alerg, apoi pentru a verifica aderența încălțărilor. Nu am alunecat deloc.
Așadar, nu pot să spun că modelul Kiprun SD a făcut minuni (de fapt, nici nu cred în minuni în alergare), însă datoria și-a făcut-o cu prisosință. Paranteză obligatorie: aceste aprecieri sunt făcute doar după o utilizare limitată, e normal ca în timp calitățile menționate mai sus să se estompeze.
Un alt aspect căruia îi acord atenție în cazul încălțărilor este gradul de confort. În general, în mai toate tipurile de pantofi de alergare am ceva ”probleme” la început, când încălțările stau cam fix pe laba piciorului meu, mai lată decât media. Același lucru l-am simțit și în cazul Kiprun SD. În timpul alergării însă nu am avut nicio problemă, nicio senzație de disconfort, constatînd la sfîrșit că încălțările ”s-au lăsat”, nu sunt fixe. Materialul (mesh-ul) din care sunt făcuți pare de calitate, iar calitatea finisajelor (cusăturile, banda de întărire laterală de la botul pantofilor) pare de asemenea foarte bună.
Cum despre culoare nu prea am ce să comentez – cer iertare doamnelor și narcisiștilor, nu acord o atenție deosebită acestui aspect – să spun doar că eu am purtat un model roșu, pentru bărbați fabricîndu-se în plus un model gri. Pentru femei culorile sunt ceva mai vii: bleu și roz.
În încheiere, ar mai fi de luat în calcul prețul. Cum în România modelul încă nu a fost adus oficial, se poate comanda online la prețul de 80 de euro.
Ca o concluzie personală, modelul Kiprun SD pare optim pentru alergări medii, pe șosea, de circa 1-2 ore, cu 3-4 antrenamente pe săptămână. Raportul calitate-preț este unul foarte bun.