Este indiscutabil cel mai bun rezultat al ultramaratonului românesc: Robert Hajnal a terminat pe locul 2 în cursa cea mai lungă din cadrul UTMB.

Foto: Irunfar.com

Ar cam fi vremea superlativelor, mai ales că lucrurile sunt încă la cald. Așadar: Exceleeeeeeeeeeeeeeeent. De necrezuuuuuut. Bravooooooo.

Superlativele sunt și o formă de detensionare după o zi extrem de lungă, nu atît ca timp, cît mai ales prin intensitatea emoțiilor.

Dar să trecem la fapte.

Brașoveanul Robert Hajnal a terminat pe locul 2 la Ultra Trail du Mont Blanc, competiţie care este neoficial un soi de Mondial al ultramaratonului montan. Cursa are 170 de km lungime și 10.000m diferență de nivel pozitivă.

Timpul lui Hajnal – 21h:31min:37sec. Rezultat obținut cu o echipă de suport pe parcurs formată doar din prieteni.

Impresionante imaginile cu Robert fiind aplaudat la finiș, în Chamonix, de sute de oameni.

Cîștigător a fost francezul Xavier Thévenard, cu un timp de 20h:44min:16sec. E a treia sa victorie aici, după un loc patru anul trecut. Victoria lui Thévenard vine la doar o lună și o săptămînă după ce la Hardrock 100 a fost descalificat cu doar vreo 20 km înainte de finiș, în condițiile în care avea un avans confortabil. Interesant, dar și Hajnal a fost subiectul unei descalificări, dar la o cursă internă. Detalii despre amîndoi aveți aici.

Pe locul 3 a terminat spaniolul Jordi Gamito în 21h:57min:01sec. La startul cursei au fost nume mari ale alergării: Kilian Jornet, Jim Walmsley, Luis Alberto Hernando. Un preview al favoriților (cu Robert estimat cam pe locul 30) este aici. Așadar, au plecat în cursă 2561 de alergători și s-au înregistrat aproape 400 de abandonuri.

Dar să revenim la succesul mare, mare de tot al românului (ah, cum superlativele îmi dau ghes). Robert Hajnal a pornit ceva mai moderat în cursă. Avea învățate deja cîteva lecții importante din experiența de anul trecut de la UTMB, cînd a abandonat pe la km 120. Acum, așadar, a pornit ceva mai temperat. A intrat în primii zece abia pe la km 80 al cursei și apoi, treptat, treptat a avansat. La Champex, km 130, acolo unde se spune că începe cu adevărat cursa, era pe 4. A urmat o urcare, care l-a avantajat, și apoi a rămas pe locul 2, pînă la final.

Urmărind pozele de pe traseu, din partea finală, sare în ochi un lucru: Robert e îmbrăcat mai gros decît toți ceilalți concurenți, cu pantaloni și tricou cu mînecă lungă. Vesta îi e înțesată cu mîncare. Se pare că a înțeles și a trecut cu bine peste obstacolele întîmpinate anul trecut, cînd frigul i-a dat mult de furcă. Fiind meticulos pînă la exces și-a calculat mai bine necesarul energetic și și-a diversificat sursele de carbohidrați, în condițiile în care anul trecut s-a bazat prea mult pe geluri.

Dar, desigur, vor fi multe de spus în zilele următoare despre acest rezultat excelent. Pînă atunci, bravo Robert Hajnal. Un mare BRAVO. (Foto: IRunfar.com)

La 5 km de finiș

La km 160

Pare obosit. Doar pare

Un zîmbet înainte de urcare

Comments

comments

Previous post

Fraudă de mari proporții. În alergare

Next post

Alergarea montană intră într-o nouă eră

Alerg.ro

Alerg.ro

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *