Peste 20.000 de trepte. Cam atîtea a trebuit să parcurgă, în alergare, Mihai Pantiș, pentru a cîștiga ” Conquer the Wall Marathon”, unul dintre maratoanele care se organizează pe Marele Zid Chinezesc. Iar asta e doar o parte din turul său de forță în desfășurare, ce include mai multe alte ultramaratoane.
Un vis împlinit
”A fost mai mult decât o cursă. Pentru mine, a alerga un maraton pe Marele Zid Chinezesc este împlinirea unui moment pe care mi l-am imaginat în urmă cu aproape zece ani! (…) Noi, alergătorii, suntem mai mereu în căutare de noi provocări. Când am aflat de acest maraton (de fapt de un eveniment similar, „The Great Wall Marathon”, unde „abia” 5.000 de trepte se aleargă pe zid), m-a atras și m-a impresionat în mod special dificultatea traseului. Mi-am spus că probabil aș fi un alergător grozav să reușesc așa ceva. Timpul a trecut, am alergat numeroase alte curse, pe asfalt sau pe munte, în țară și în afară. Dacă emoțiile au fost înlocuite în mare parte de experiență, dorința de a alerga pe Marele Zid a rămas de atunci încoace…”
Despre cursă
”S-a alergat pe o porțiune oarecum „sălbatică” a zidului, traseul trecând prin regiunile Jinshanling și Gubeikou. Sunt nu mai puțin de 20.000 de trepte, fiecare diferită de cealaltă, în funcție de cum s-au întreținut de-a lungul secolelor.
Maratonul meu din China a venit după o cursă dificilă în Madeira unde am prins pe munte două nopți întregi și unde am fost printre ultimii care au „învins” traseul. Știam că voi găsi totuși resursele necesare ca să parcurg acești 42 km dificili pe Marele Zid. Nu am mai apucat să studiez profilul traseului, kitul l-am luat seara târziu (în dezorientarea mea de după zborul cu avionul, credeam că mai am o zi la dispoziție!) și abia am avut timp să mănânc ceva „chinezesc” și să fac un drum dus-întors la hotel, pentru a fi apoi, la ora 3 dimineata înapoi, la autobuzul care m-a dus la start. Cu doar o cafea pe post de încălzire, startul l-am prins în ultimele secunde, încă pe jumătate adormit.
Mi s-a părut oarecum ciudat că în zilele de dinaintea evenimentului mintea nu mi-a fost ocupată cu gîndurile la această cursă, că nu am ars de nerabdare… oricum, timpul a trecut mult prea repede, iar acest lucru a fost, poate, un plus. Entuziasmul meu de a fi acolo a fost totuși mare, îmi dorisem mult să alerg pe Marele Zid Chinezesc și tocmai urma să îmi împlinesc acest vis!
În fine, după start, am avut o singură strategie de cursă: să gândesc pozitiv. Am alergat numeroase maratoane pe asfalt și, totodată, am reușit să închei cu succes curse de trail cu diferență mare de nivel, așa că nu m-a speriat această cursă, dar nici nu am vrut să o subestimez. Am vrut doar să alerg cât mai bine, raportându-mă în primul rând la mine, la ceea ce puteam, în mod realist, să fac în ziua respectivă. Oricum, cu două nopți nedormite din ultimele trei, nu erau prea mulți factori care să mă pună în avantaj.
În final, poate ca o dulce răsplată pentru timpul îndelungat în care am cochetat cu ideea de a alerga pe Marele Zid, conjunctura a făcut să mă pot impune în fata celor 103 concurenți de la proba de maraton (au fost și probe mai scurte, care au avut startul mai tarziu)”. (Mihai Pantiș, despre ale cărui preocupări extra-sportive am scris aici, a cîștigat în 7h:14min, pe un nou traseu al concursului. Mai multe detalii despre cursa sa puteți afla și în interviul de aici.)
În ceea ce privește partea financiară, m-a costat puțin peste 400 de euro biletul de avion dus-întors (între Barcelona și Beijing) și 290 de dolari taxa de participare. Ulterior, mi-am anulat biletul de întoarcere și m-am folosit de biletul câștigat ca premiu de la sponsorul evenimentului, Turkish Airlines. Pe lângă medalie, am mai primit un trofeu frumos din sticla, în forma de cocoș, asta pentru că în calendarul chinezesc, 2017 este anul cocoșului.”
Pregătire anterioară
”Elementul cheie al pregătirii mele a fost că am acumulat, în alergare, diferență de nivel; astfel, am încercat în primele luni ale anului să acumulez 2-3000 de metri urcare / săptămână. Din când în când simțeam nevoia unui tur de forță și am reușit, de exemplu, să totalizez 5000 metri în trei zile. Nu au lipsit nici scările și am făcut câteva antrenamente dimineața devreme, când era somnul mai dulce și care, se pare, mi-au dat pe Marele Zid putere să trec relativ intact peste orele puține de somn”.
Ce urmează
Anul acesta a fost pentru mine un deschizător de drumuri și în ceea ce privește cursele alergate! Sunt în „turneu” de vreo două luni de zile… Am început cu Lake Balaton Supermarathon, unde am alergat 190 km în patru zile (m-am clasat pe locul 50). În luna aprilie am participat la Brijuni Islands Marathon, la ”100 miles of Istria” și apoi la Madeira Island Ultra Trail. Dupa Madeira m-am intors în Lisabona, de unde am parcurs aproape 400 km cu rucsacul în spate pe un cunoscut traseu de pelerinaj (Camino Portugues).
Luna aceasta a fost sub semnul „cocoșului”, am alergat pe Marele Zid. Iar pe 10 iunie voi lua startul la Tenerife Blue Trail, o cursă care mă va provoca din nou (98 km, 6500+ urcare, altitudine maxima 3550m, 23 de ore timp limitî!). Următoarele concursuri la care aș dori să particip, când mă voi reîntoarce în țară sunt Maraton 7500 și Maratonul Roșia Montană. Mi-aș mai fi dorit să particip în septembrie la Spartathlon, dar din păcate românii care au baremul de calificare (nu suntem mulți, oricum doar 2-3 români au participat pînă acum la vreuna din cele 25 de ediții ale concursului), au fost puși in coada listei de așteptare.
În final aș dori să mulțumesc tuturor, organizatori, susținători personali, alergătorilor „nebuni”, celor care au dat avânt fenomenului alergării și la noi și unde se remarcă o creștere frumoasă, în special în participările la ultramaratoane.
Romanian
English
