joi, decembrie 12 2024

Primul lucru pe care trebuie să-l spui unui tânăr angajat în cultura umanistă este că abia pe la 40 de ani începe să-şi dea măsura. Pe urmă vei spune celui trecut de 40 de ani că abia la 60 de ani ar putea începe deceniul de aur al creatorului în acest plan. Iar celui de 60 trebuie să-i spui (dacă a reuşit ori nu, şi cine reuşeşte cu adevărat?) că e bine să se gândească, atunci când scrie, la cititorul care nu s-a născut încă…” (Carte de înţelepciune. Îndrumător pentru tineri / Constantin Noica. – Bucureşti: Humanitas, 2009.)

Bine-bine, dar atleţilor ce să le spui? Deceniul lor de aur e sensibil diferit din punct de vedere temporal. N-ar fi fost rău ca să fie tot cel de-al şaselea. Din punctul meu de vedere. Însă nu este. Şi atunci? Ce să le spui la 40, la 60 de ani, la 80?

Competitors take part in a marathon in front of the Colosseum in Rome

de Daniel Marinescu

Le spui că există „age-grading” sau evaluare a performanţelor atletice în funcţie de vârstă. E cât se poate de firesc ca performanţele unui atlet de 60 de ani să fie comparate cu cele ale sportivilor din aceeaşi categorie de vârstă şi sex. Desigur. Însă cât de valoroasă este o performanţă obţinută la această vârstă? Dacă este un record mondial al categoriei respective cu siguranţă este un rezultat excepţional. Însă nu toţi atleţii sunt recordmani sau campioni mondiali.

E lesne de înţeles că una e să stabileşti un record mondial la categoria 80+ şi alta este un rezultat modest, dar mai bun în valoare absolută stabilit de un atlet cu 40 de ani mai tânăr.

Scurt istoric

Pentru a asigura un sistem referenţial just şi realist Asociaţia Mondială a Atleţilor Veterani (WMAWorld Masters Athletics sau WAVA – World Association of Veteran Athletes conform vechii titulaturi) a colectat rezultatele obţinute de atleţii veterani în sute de mii (peste 200.000) de competiţii de toate nivelurile. Iniţial, în anii ’70, acest demers a fost strict necesar pentru a evalua performanţele veteranilor în probele combinate (ex: scorul obţinut la decatlon). Ulterior baza de date statistice a fost utilizată pentru a aprecia curba de modelare a evoluţiei performanţelor sportive odată cu înaintarea în vârstă şi dobândirea nimbului înţelepciunii. Un site de referinţă în domeniu este www.arrs.netAssociation of Road Racing Statisticians.

Primele tabele oficiale „age-graded” au fost publicate de WMA în 1989, iar apoi actualizate periodic. Ultima actualizare completă a fost realizată în 2006, iar în 2011 s-au adus corecţii parţiale. Singura întrebuinţare oficială a acestor tabele este de a calcula punctajul atleţilor veterani în cadrul probelor combinate (decatlon, pentatlon, heptatlon). Deşi nu este o practică larg răspândită, există competiţii atletice organizate pe categorii de vârstă şi sex care sunt dotate cu „premiul cel mare”. Pentru a determina cea mai valoroasă performanţă sportivă din cadrul unei astfel de competiţii se utilizează tot aceste tabele.

Cum funcţionează?

PaytonjordanDestul de simplu. Pentru fiecare categorie de vârstă şi sex s-a stabilit (în mod statistic) cu cât se diminuează performanţa sportivă pentru fiecare probă în parte. Spre exemplu, pentru categoria M40-44 (masculin, de la 40 la 44 de ani) pentru 100m plat coeficientul asociat este 0,9578. Adică performanţa va fi de 95,78% din ceea ce s-ar fi putut realiza în deceniul de aur.

După cum spuneam, aceste tabele sunt actualizate periodic de WMA şi publicate în secţiunea „News” a site-ului organizaţiei. Versiunea din 2010 este disponibilă aici, iar variante complete pentru alergări pe pistă şi şosea sunt disponibile aici. Utilizând un astfel de coeficient care determină „corecţia” de vârstă se pot determina două valori: timpul echivalent şi procentul din performanţa maximă.

Spre exemplu, o atletă de 51 de ani aleargă 10.000m în 44min:05sec. Factorul de corecţie corespunzător categoriei este 0,8655 (vezi în tabelul de mai sus). Înmulţind 44:05 (2645 secunde) cu acest factor obţinem 38min:09 (2289 secunde), adică timpul echivalent corelat cu vârsta (age graded time). Atât ar trebui să alerge o atletă poziţionată în deceniul de aur pentru a realiza o performanţă la fel de valoroasă.

A doua valoare ce poate fi calculată e reprezentată de procentul din performanţa de top a categoriei (PLP – Performance Level Percentage). Pentru cazul de mai sus recordul mondial al categoriei este 35min:05 (2105 secunde) şi acesta reprezintă 79,58% din timpul realizat 44min:05 (2645 secunde). Aşadar gradul de performanţă este 79,58%. O catalogare cvasi-umanimă a acestor praguri procentuale este cea de mai jos:

  • 100% = recordman mondial
  • > 90% = clasă mondială
  • > 80% = clasă naţională
  • > 70% = clasă regională
  • > 60% = clasă locală
  • > 0% = un/o atlet/ă

Desigur există şi critici ai metodei. În cazuri cu totul excepţionale s-a constatat că unii atleţi nu erau dispuşi să îmbătrânească. Spre exemplu, în 2006 la vârsta de 46 de ani atleta Merlene Ottey (de origine jamaicană – menţiune redundantă) a alergat 100m plat în 11,44 secunde la Campionatele Europene (open) de la Gothenburg, Suedia. Aceasta ar corespunde cu un timp de 10,122 corespunzător categoriei de vârstă 20-30 de ani, fapt care creează o mică problemă din moment ce recordul mondial (open) stabilit de Florence Griffith-Joyner „Flo-Jo” în 1988 este de „doar” 10,49s.

Acesta se poate interpreta prin faptul că recordul mondial al categoriei F45+ este mai valoros decât cel al categoriei feminin, open. Comitetul WMA care a redactat tabelele ce fac subiectul acestui articol a considerat că unele rezultate nu sunt reprezentative pentru modelul general şi le-a eliminat din procedura de calcul statistic.

Qui prodest?

Pe măsură ce înaintăm în vârstă este de aşteptat să nu mai fim capabili să alergăm cu aceeaşi viteză ca în tinereţe, deşi cunosc eu câteva cazuri… mă rog, în general asta e situaţia. Iar asta poate genera dezamăgire sau demotivare. O reacţie cât se poate de firească. Însă tabelele spun că problema este sistemul referenţial şi nu alergătorul. Prin calibrarea corespunzătoare a performaţei sportive se poate obţine un important factor de motivare.

Un alt avantaj este că atleţii se pot compara între ei indiferent de vârstă şi sex. De ce este acesta un avantaj? Pentru că asta le mai place lor din când în când să facă, dar vă rog să păstraţi secretul pentru că ei toţi aleargă „doar de plăcere”. Sigur, aminteam mai sus că o astfel de comparaţie este utilă dacă vrei să acorzi premiul cel mare utilizând un sistem de evaluare care să ţină seama de vârstă şi sex.

O altă întrebuinţare a metodei este evaluarea propriilor performanţe. Odată cu înaintarea în vârstă putem urmări dacă antrenamentele intensive au dat roade sau nu şi asta prin îmbunătăţirea timpilor corelată şi cu înaintarea în vârstă. Poate că sunt nemulţumit de performanţele mele care nu se îmbunătăţesc dramatic, dar constat într-o bună zi că am ajuns recordman mondial al categoriei. Am şi aici câteva exemple… dar se ştiu ei!

La treabă!

Formularul de calcul ce poate fi accesat AICI a fost realizat de Howard Grubb, iar tabelele au fost actualizate în 2010 de Alan Jones şi Rex Harvey. Pentru a utiliza acest formular selectaţi proba în zona de sus a tabelului, iar apoi introduceţi datele personale (vârstă, sex) în zona de mijloc. Tot în zona de mijloc (partea din dreapta) introduceţi performanţa realizată (timp/distanţă/înălţime).

Timpii se introduc în formatul OO:MM:SS (ore / minute / secunde) sau MM:SS sau SS.ZZ (secunde . zecimi sau sutimi) în funcţie de probă. Distanţele sau înălţimile se introduc utilizând ca separator zecimal punctul (DD.ZZ).

După introducerea acestor date apăsaţi pe butonul „Calculează” din zona de jos a tabelului, iar pe ecran vor fi afişate automat: rezultatul echivalent categorie open şi procentul de performanţă.

Age-grade plăcut!

Foto: Payton Jordan recordman mondial la 200m, categoria M80+

Webliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/Masters_athletics

http://www.arrs.net/

http://www.world-masters-athletics.org/

http://www.goodrunguide.co.uk/AgeGrading.asp

http://www.ibiblio.org/drears/running/masters/agegrade.html

http://www.howardgrubb.co.uk/athletics/home.html

Comments

comments

Previous

Formular de calcul al performanței atletice

Next

Pe zăpadă

3 comments

  1. Asemenea calcule ne doare. Ce facem cu cei sub 60%? De ce nu apare si categoria „scara bloc”?
    Pai ma compara pe mine, recordman la scara mea, cu campionii municipali, sau mondiali?

  2. Ca să-mi tratez durerea eu m-am gândit la două soluţii. 1. Îmbunătăţirea timpilor, ceea ce este plicticos şi prea face toată lumea la fel 2. Îmbătrânirea rapidă şi eficientă. Dacă adaug 20 la vârstă imediat am ieşit din scara blocului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also