Primul Maraton. Piedici
Săptămâna trecuta pare a fi cea mai slabă de când am început antrenamentele pentru Primul Maraton, scrie Ana Maria Ciobanu pe blogul său. Dacă la început mă minunam de progrese şi de ce repede avansăm în km, zilele astea am simţit că regresez.
Un rezumat al antrenamentelor din săptămâna nr. 4 din cadrul programului Primul Maraton poate fi citit aici.
Concluziile merită însă menționate pe larg:
”M-am prins cam târziu că e cazul să fiu mai atentă la alimentaţie, hidratare şi odihnă. Desigur că ştiam lucrurile astea în teorie şi credeam că le şi respect, dar se pare că până nu m-a atenţionat corpul că nu-i convine ceva, nu le-am luat atât de în serios. Acum am făcut provizii de banane, nuci, migdale şi cereale pentru micul dejun, beau de două ori mai multă apă ca înainte şi plănuiesc să dorm mai mult.
E timpul să privesc antrenamentele dincolo de ambiţia de a acumula km într-un tabel şi de a mă entuziasma când îi văd crescând de la o săptămâna la alta. Credeam că am pus alergatul undeva sus-sus pe lista priorităţilor, dar de fapt pusesem acolo doar ideea de a reuşi şi uitasem să mă trec şi pe mine laolaltă cu nevoia de odihnă şi hidratare. Mi se pare foarte ciudat că am făcut greşeala asta şi că am privit tot timpul următorul pas ca fiind ceva de cucerit, de dovedit, de învins, având în vedere că pe munte nu am gândit niciodată aşa şi am ştiut să să mă odihnesc, să mânânc, să beau apă şi să mă opresc când vremea sau traseul mă depăşeau. Pe munte nu am simţit că mă războiesc cu o pantă, aşa cum am simţit zilele astea că mă războiam cu o distanţă.
Am descoperit că nivelul meu de energie nu e deloc bun dimineaţa, poate şi pentru că de vreo 2-3 ani, mai toate activităţile sportive- că a fost vorba de alergat, sală sau panou de escaladă- le-am făcut seara. Ca să schimb asta, trebuie să mă odihnesc mai bine şi să mă trezesc mai devreme, ceea ce mi-am şi propus pentru următoarea perioadă. E al naibii de greu să alegi să rămâi în casă când prietenii ies la film, în parc, la concerte, când căsuţa de mail stă să crape şi când se ivesc tot felul de oprtunităţi mişto la tot pasul, dar e clar că rezultatele sunt mediocre dacă încerci să le împaci pe toate.
Probabil fără să greşeşti nu poţi să progresezi, aşa că aştept momentul în care o să vă povestesc că am ieşit de pe panta asta descendentă. Am băut un litru jumate de apă în timp ce am scris acest post. Peste 30 de minute o să încerc să alerg 15 km”.