După ce aseară au venit la mine la geam pentru că rătăciseră drumul, azi de dimineaţă i-am văzut pe cei trei urşi polari pe gheaţa lacului IOR, din Bucureşti. Erau chiar ei, alb-argintii, durdulii, cu blana pufoasă şi ochii blînzi. Bot negru, umed. Veseli nevoie mare. Doi dintre ei dansau îmbrăţişaţi. Cel de-al treilea îi acompania la contrabas, interpretînd o melodie ce îmi e necunoscută. Dar frumoasă melodia.
Au cîntat şi dansat aşa preţ de cîteva minute bune. În jur era linişte, multă linişte şi zăpadă, multă zăpada. Pînă şi raţele de pe lac dormeau buştean, cu ciocurile înfipte la subţioara aripilor, pe un luciu unde gheaţa era spartă. La rîndul lor, pescăruşii găsiseră un ochi de apă şi stăteau separat, dar tot aşa tăcuţi şi imobili. Cîntecul şi dansul au durat minute bune.
La un moment dat, cei trei urşi polari s-au oprit din jocul lor şi, ca la un semnal, au început să facă bulgări de zăpadă şi să arunce cu ei înspre plumburiul cerului.
O dată, de două ori, de trei ori. Bulgări nu foarte mari, dar bine rotunjiţi. La scurt timp a apărut soarele. Era un mare cerc portocaliu, ce a început să urce şontîc-şontîc dinspre linia orizontului. Urşii s-au pierdut, treptat, în lumina zorilor, ce devenea tot mai strălucitoare.
În tot acest timp eu am alergat în jurul lacului şi a fost o dimineaţă minunată.
Romanian
English
http://www.youtube.com/watch?v=ZfB3x4eOAHY
Crazy Flower
cei trei ursi polari nu aveau pian… in rest, parca, parca, era o melodie tot atat de frumoasa
După care urşii m-au prins, s-au aşezat în fund, în cerc, pe malul lacului, şi m-au ronţăit tacticoşi în lumina alburie a amiezei.
Au avut o zi bună.
ANAMORF, îţi imaginezi cum e să crănţăni pe cineva care alerga pe frigul acela (câtă transpiraţie etc.)?
Înţelege-i de ce s-au dat la spectatori 🙂
Nu de foame ?!
Ba da, de foame 🙂 . Dar până şi urşii înfometaţi au nasul sensibil.
Şi în consecinţă au cam strâmbat din el când parfumul de alergător i-a înconjurat, aşa că s-au dat la spectatorii ANamorfi 🙂 . Eu de-aia prefer o stare mai amorfă pe la orele dinaintea răsăritului soarelui… că de apărare prin alergat clar nu poate fi vorba 🙂 🙂
A, nu-i ştii pe urşi, atunci…
Ei sunt atraşi tocmai de mirosurile astea !
Cum crezi că miros focile din dieta lor normală ?
Adevarul este ca ursii polari nu au rontait nimic, desi le era foame. Cel mai adesea, ei nu se impiedica de mirosuri (fie si ele de alergatori) dar de data aceasta trebuiau sa plece, sa mearga mai departe