Ce-avem noi aici? Runner’s knee. Sau despre terapia naturistă a leziunilor genunchiului în trei paşi.
Mă doare mai “consecvent” de vreun an. La fiecare depăşire de kilometraj îmi aducea aminte că este acolo. ”Alooo, Conuuu? Mă auzi? Sunt eu, genunchiul tău stâng”.
A apărut şi momentul inevitabil, cel în care am renunţat la soluţiile terapeutice de împrumut, de genul “auzi, dar ţie ce ţi-a spus doctorul să faci când te durea genunchiul?”. Şi m-am dus la doctor. La primul. La al doilea. La RMN. La al doilea, iar. Apoi la al treilea, şi înapoi la primul.
Recomandările terapeutice sunt clare. Pauză. Aaa, da, am făcut, acum pot să alerg? Păi te mai doare? Nu, m-a lăsat. Ok, atunci continuă cu pauză. Păăăi, păi cât? Cam vreo 35 de ani.
Am aflat şi eu cu profundă surprindere că leziunile de cartilaj nu se repară, deşi eram sigur că sunt soluţii, doar l-am văzut pe actorul Florin Zamfirescu prin târg cu nişte creme din cochilie de melc, şi părea om serios.
Nu, nu se repară. Recomandarea pentru alergătorii cu artroză este simplă. Mai puţini kilometri (mult mai puţini), cu viteză mai mică, pe teren moale şi asta doar dacă eşti în sevraj şi nu mai poţi. Sau alergare zero, chiar dacă eşti admirator al titanului, dacă nu vrei să alegi între varii modele de proteze de genunchi.
Sunt şi nişte posibilităţi chirurgicale de rezolvare, încă nu am atâta curaj, mai ales că eu cred că mai sunt soluţii.
Când ai o accidentare dintr-asta, potenţial ireversibilă, în general ajungi să cunoşti omul. Îl vei găsi pe cel care te compătimeşte sincer. Pe cel care te ajută. Pe cel care te susţine. Pe cei indiferenţi. Şi pe cei care se bucură – ”Ți-am spus eu că alergai prea mult?”, ”Eh, era normal, oricum erai antipatic” şamd.
Cu un pic de noroc îi găseşti şi pe cei care odinioară stăteau la coadă să cumpere „Formula As” şi acum sunt proprietari de Cosmodisc, saltele cu electromagneţi sau aparate de apă alcalină. I-am găsit, şi din fericire au soluţii terapeutice.
Mă enervează la culme articolele stupide “10 motive pentru care să alergi iarna”, “15 motive să alergi dimineaţa”, “30 de motive să alergi în parc”. Eu nu vin cu acest gen de enumerări, nu fac eforturi să completez un număr inutil de argumente sau soluţii. Eu vă vând doar trei ponturi esenţiale în terapia genunchiului, care pot fi utilizate separat sau simultan, după cum veţi vedea.
1.Mă întâlnesc cu un amic. Ce faci, ce faci. Bine-bine. Discuţii uzuale, apoi mă plâng de genunchi. Aaaaa, păi e simplu, ştiu de la bunica mea. Am citit şi undeva, nu mai ştiu unde, dar sigur te ajută: varza. Multă varză, şi eşti ca nou. Ok, pa-pa, sănătate.
Ajung acasă, bine că a mai rămas varză, nu multă, dar mai aveam câteva verze murate. Mmm, ce îmi place salata de varză murată, crocantă, cu ulei, boia, dulce, iute, merge la suflet.
Azi salată, mâine salată, parcă începe să mă lase. Hai să vedem, da, merge şi cu cârnaţi, călită, e încă iarnă, hai noroc, oare o fi zis şi de vin roşu?
După câteva zile ne întâlnim iar, cum merge, îi povestesc, aaa, măăăă, păi nu murată, măăă, varză crudă, ce naiba ai înţeles, hai pa, sănătate.
Ok. Odată m-am gândit să fac un restaurant. Să vând doar salată de varză, frate. Faci 3-4 salate dintr-o varză de doi lei, vinzi cu 5 lei salata, te plângi că ai ieşit în pierdere cu 20 lei. Şi am fost domn când am zis că o dau cu 5 lei, că eu am plătit şi mai mult pe salata de varză.
Hai cu salata, dată cu sare, să se înmoaie, ulei, oţet, mamă-mamă, nici nu mai trebuie altceva, poate doar un fir de mărar.
Peste două zile, iar amicul. Cum merge? Îi povestesc. Băi Coane, chiar nu ne înţelegem? Trebuia să pui ca-ta-pla-smă;cu varză, mă, nu să ronţăi toată recolta de la Lungulețu.
2. Apare în scenă alt prieten. Ce faci, hm, binişor. Ce, te doare genunchiul? Cartofi, frate, ştii cum te pun pe picioare? Cartofi, îţi spun eu, pa, sănătate.
Hm. Îi curăţ, îi tai. Pai. Îi prăjesc, parcă ar merge un pic de mujdei, slab, că nu sunt gripat, să sparg şi un ou peste ei? Merge, merge, ăsta e un regim care chiar merge. Şi cu varză, da-da, murată, crudă, nu contează, îmi deschid un restaurant, să vând numai cartofi prăjiţi cu salată de varză, mă umplu de bani.
Hm. Oare cartofi pai a zis? Hm. Poate era piure. Merge şi piureul, cremos, untuleț, lăptic, aş pune şi un fir de pătrunjel. Ca să alunece parcă merge şi o bucată de şniţel pane, că şi Rocky tot aşa se refăcea, cu o bucată de carne. Sau o punea peste leziune? Nu ştiu, parcă nu aş sta cu şniţelul pe genunchi.
Hm. Nu prea are efect, parcă nu merge. Cartofi copţi cred că se gândea, cu untuleț, sare grunjoasă de mare, un pic de telemea de vacă, e clar, remediu sigur. Să pun iar pătrunjel?
După trei zile de tratament, când să ajung la musaca, aflu că de fapt trebuiau feliaţi rondele şi puşi pe genunchi, eventual ţinuţi toată noaptea. Ete, na, înainte sau după ce îi prăjesc?
3. Ultimul prieten a venit cu a treia variantă de medicaţie. Costeluş trage din ţigară, ţine fumul în piept, costă ca naiba ţigările astea, facem economie de fum, expiră lung spre tavan, de se clatină lampa prelung, a 7 grade Richter, Doamne fereşte.
Ascultă la mine, gustul puternic şi amărui e leac universal, spune cu voce gravă de şaman. Uite la mine. E în maieu, se mângâie pe burtă, caută l’ombelico, îl găseşte, pare surprins că este tot acolo. Îl explorează atent și concentrat, băăă, beau de 30 de ani câte 10 litri de bere pe zi şi nu am nimic, nimic nu mă doare, mă. Cinci bebeluşi d’ăştia pe zi, şi aruncă în spate un PET gol de bere de 2 litri.
Tac, tac adânc. Indiferent cât de puternic ar fi remediul, mi-e imposibil să beau atâta bere.
N-am bă nimic la genunchi, vezi ce păţeşti dacă nu bei destulă bere, ai tot bătut câmpii cu alergarea aia, că altceva nu mai ştiai, continuă Costeluş. Se ridică un pic nesigur, râgâie suav, a fost prea multă spumă, şi deodată se împiedică, că i s-au înmuiat picioarele. Băăă, mă mai lasă un pic musculatura, bă, dar genunchii, genunchii, bă, sunt beton. Bere, bă, bea bere, ascultă la mine.
Deocamdată fac o terapie mixtă. Fac nişte cartofi prăjiţi, pun de un mujdei slab (frecat în cană, cu apă fierbinte şi ulei, vreţi şi smântână diet?). Da, merge de minune cu salată aia de varză, dreasă la fix, şi c-un pic de mărar, am pus şi un strop de morcov. Berea este rece, dacă mă antrenez poate fac şi eu măcar jumătate din doza lui Costeluş.
Dacă se repară genunchiul mă citiţi în ”Formula As”. Dacă nu, pe okazii.ro, la rubrica “ofertă, vând cântar”, că nu ştiu cum să mai consum cele 6000 kcal pe care le ardeam săptămânal, până acum o lună. Deşi, ce să zic, regimul pare în mare măsură cuşer vegetarian, și vegetarienii sunt toți uscați.
Ilustrație: Joaquim Hock
Romanian
English
Din nefericire, nu esti singurul caruia un nenorocit de genunchi ii ruineaza hobby-urile. Recomandarea mea este sa incerci si alte activitati sportive – vezi ce-ti place si mai ales, poti. Btw, solutia Costelus nu functioneaza din motive de kg suplimentare care pun si mai mult stres pe articulatia aia.
.. Of, salut. Am și eu problema asta. Am luat în 6 luni 10kg, am fost la 5 doctori dar te sun sa povestim. Nu mai am mobilul tău. Călin.
Costelush nu zicea de reacții adverse. Oricum, burta e obligatorie la consumatorul serios de bere. Ajuta la menținerea echilibrului, dacă nu ai burta ești ca o pisica fără coada. Deocamdată dublez rulajul la bici. Cum zicea un contemporan, poate îl voi dubla de trei ori.
In atentia celor care sufera de runner’s knee: pe linkul https://www.painscience.com/tutorials/patellofemoral-pain-syndrome.php este disponibil un material complex care analizeaza problema dintr-o perspectiva diferita. Materialul nu este gratuit, costa cca 20 de dolari, pentru care primesti acces la o versiune electronica a materialului, dar eu consider ca merita, avand in vedere gravitatea problemei si aparenta lipsa de eficacitate a remediilor clasice. Partea introductiva poate fi accesata gratuit.
Am avut si eu aceeasi problema si am reusit sa scap de ea dupa ce am inteles natura problemei cu ajutorul materialului. De regula ortopezii nu prea stiu de unde sa apuce problema, pentru ca aparent nu exista o disfunctie a articulatiei. De altfel autorul si numeste problema „mancarimea pe care nu o poti scarpina”. Pe scurt, teoria autorului este ca problema runner’s knee este cauzata de o sensibilitate a genunchiului aparuta ca urmare a unei suprasolicitari, respectiv a iesirii din zona de siguranta. Odata sensibilitatea instalata, genunchiul este greu de vindecat, pentru ca este extrem de greu de odihnit. Chiar daca facem pauza de la alergare, genunchiul este in continuare solicitat de activitatile zilnice, inclusiv statul pe scaun!!!.
Meritul materialului nu este o solutie magica, autorul chiar recunoaste ca nu exista asa ceva, ci faptul ca te ajuta sa intelegi problema. Exista si un capitol dedicat recuperarii, dar secretul consta in odihnirea suficienta a articulatiei, care este foarte greu de realizat in practica. Nu mi-as fi inchipuit ca statul pe scaun nu este considerat repaus pentru genunchi, dar, din pacate, asa este.
Hadrian, povestea cu statul pe scaun o pot crede. Culmea e ca genunchiul meu se simte foarte bine dupa sala, a doua zi, cu conditia sa nu fac niciun exercitiu pentru picioare cu exceptia a 10 minute pe bicicleta, de pre-incalzire.
Interesant articolul, dar încă nu m-am prins daca sunt recomandate retete culinare sau terapeutice pentru genunchi.
În rest toate bune !
Eu am taiat timp de cateva luni orice sport, inclusiv bicicleta, pentru ca fiecare impingere in pedala inseamna flexare de picior, deci solicitare pentru genunchi. Inotul la fel: fiecare bataie inseamna flexare de picior, deci din nou solicitare. Nu sunt solicitari mari, in comparatie cu cele de la alergare, dar practic genunchiul nu se odihneste. La birou mi-am inaltat piciorul pe un teanc de carti, ca sa stea cat mai intins.
Teoria tipului zice ca odata ce genunchiul este afectat, zona de siguranta este mult restransa. Eforturi care inainte erau in zona de siguranta, acum sunt in afara zonei. De aceea poti alerga de ex. un numar de kilometri, dupa care durerea apare. Probabil de aceea genunchiul tau nu pare afectat de cele 10 minute pe bicicleta, pentru ca miscarea nu depaseste noua zona de siguranta. Dar asta nu inseamna ca genunchiul se odihneste. Toate solicitarile astea mici, de la statul pe scaun pana la bicicleta sau alte activitati la care piciorul flexeaza, cumulate pe parcusul unei zile, fac ca articulatia sa nu isi poata reveni la starea anterioara.
Hadrian, thx pentru link. Am citit si cred ca informatiile adunate acolo sunt corecte. Dupa operatia de menisc, care m-a fortat sa iau o mare pauza de la cam tot – cu exceptia unor sesiuni de kineto, genunchiul meu a functionat corect timp de doua-trei saptamani iar apoi durerile au reaparut. Am luat pauza de salsa (dansez, nu alerg) si am bagat doar bicicleta pe trainer, din nefericire cu un program prea agresiv pentru starea genunchiului, deci nu a trecut 100%. A fost suficienta o seara de dans si piscina a doua zi ca sa o iau de la capat. De o saptamana sunt, din nou, in pauza si de data asta o sa urmez strict ce scrie in carte. Amuzant este ca, la computerul de acasa, am stat intotdeauna cu genunchii intinsi. Ieri am facut asta si la birou. In carte nu scrie nimic de exercitiile izometrice (pozitie scaun la perete) care pun presiune pe genunchi fara flexare repetata. Eu m-am inteles bine cu ele. Mi-am comandat si o genunchiera mai scumpa, poate schimba ceva la unghiuri.
Hadrian ,
Cat timp ai facut pauza? Acum esti in aceiasi parametri? Doctorii, pt ca banuiesc ca i-ai vizitat, ce solutii ti-au dat? Astept raspuns. Multumesc.
Caline, pe doctori nu i-am vizitat, tocmai pentru ca se pare ca nu pot cadea nici ei de acord asupra naturii problemei. Si oricum, cu siguranta cel mai important remediu propus de ei ar fi fost cel pe care il stiam si eu: pauza. De-a lungul celor cca 12 ani de cand alerg m-am confruntat cu diferite accidentari si de fiecare data o pauza adecvata luata in prima faza a accidentarii a facut minuni. Niciodata nu am continuat sa alerg accidentat. Si acum solutia a fost tot o pauza, insa mult mai lunga decat in toate celelalte cazuri, cum vei vedea mai jos. Poate ar fi fost eficienta si o pauza mai scurta, dar am vrut sa fiu cat mai sigur ca articulatia are parte de odihna suficienta.
Problema a aparut anul trecut in ianuarie. Practic dupa o alergare de cateva ore pe munte, urmata de o sesiune de sanius, am facut prostia de a alerga in bocanci, o urcare destul de serioasa, circa 40 de minute, ca sa imi recuperez masina, ceea ce a reprezentat suprasolicitarea care mi-a pus capac. Dupa o incercare timida de pauza de 2 saptamani (esuata din motivele descrise mai sus), dupa ce am citit materialul am luat o pauza totala de cca 4 luni. Atat am simtit eu ca e bine. Psihologic eram pregatit si pentru mai mult.
In luna mai am reinceput alergarea foarte, foarte lejer: mai intai cateva alergari de test de 15 minute, cu mai multe zile de pauza intre ele, dupa aceea am urcat la sedinte usoare de max. 30 de minute, tot asa, cu cateva zile de pauza intre. Cam toata vara cu asta m-am distrat, destul de haotic, fara un plan specific. Spre sfarsitul verii alergam de cca. 4-5 ori pe saptamana cate 30 de minute.
Incepand din toamna, am inceput sa cresc treptat distanta alergata duminica si am intrat din nou pe teren cu diferenta de nivel. Eu inainte obisnuiam sa alerg duminica cca 4 ore pe munte sau alte trasee offroad. In prezent, la aproape un an de la aparitia problemei, am ajuns din nou la 3-4 ore. Simptomele nu au mai aparut, dar sunt in continuare precaut.
Atentie! Este posibil ca in ecuatie sa intre si alti factori: stil de alergare, viteza de alergare etc. De ex. de aproximativ 4-5 ani am inceput sa alerg cu pasi mici, pe pingea, nu mai folosesc incaltaminte conventionala de alergare si alerg destul de incet. Poate ca si acesti factori au influentat recuperarea, insa nu pot afirma cu certitudine, de aceea m-as feri sa ma dau drept exemplu. In cazul meu strategia, poate cumulata si cu obiceiurile mele de alergare, a functionat. Insa cum nu am facut RMN, este posibil sa fi existat, ba chiar sa existe in continuare o leziune a meniscului sau vreo alta sensibilitate a articulatiei, care poate constitui oricand un factor de risc.
Mulțumesc. Sunt în pauza de 6 luni. Am mai avut mici încercări. Cu trecerea timpului simt mici schimbări în bine. Problema asta mi s a dus rau la ,,mansarda,, sunt nervos mai tot timpul, exact ca fiul meu când îi iau laptop-ul . Mulțumesc încă odată!
Salut, din pacate in urma cu 2-3 ani mi s a pus diagnosticul corect de artroz genunchi si cam pe acolo si glezna drepte. Ce am facut:
am devenit lacto vegetarian (-15kg);
bicicleta medicinala min 40 min/zi
artrostop forte si celadrin 2/3 zi
curcumina, scortisoara, portocale, ghimbir, ananas fruct – zilnic
Tratament inceput in Aprilie 2014, in 1 Iunie 2015 eram la Vf. Omu, urcare si coboraare pe Jepii Mici.
De 2 ori pe luna alergat urcat prin Bucegi (Omu, Malaiesti, Babele, Sinaia 2000, etc).
Succes si multa sanatate.
Multumesc, la fel!
Ma atragea tratamentul cu bere…Medicii au fost rezervati in privinta medicatiei pentru artroza. Adica, mai precis, nu au recomandat nimic. Ghimbir, niste fructo-legume si vreo 3 tipuri de pastile sunt in meniu, daca vor avea vreun efect, asta ramane de vazut.
Oricum, dupa o luna de relativa pauza nu vad nicio ameliorare.
Salut. Lacto vegetarian? Adică ce mănânci? Ajuta-ma! M am apucat de alergat pt ca eram gurmand. Cu timpul am uitat de mâncare si am rămas cu alergatul. Acum, de când ma supăra genunchiul m-am întors la farfurii!
Ai luat și Artrostop și Celadrin concomitent? Reacționez destul de bine la Celadrin! Simt articulația altfel! După pauza ai fugit în aceiași parametri (timpi)? Astept răspuns! Mulțumesc frumos!
Adi, de luni încep 5 ședințe de laseroterapie. Te anunț dacă se schimba ceva! ❌
Salut, astazi sunt pe Valea Cerbului spre Vf Omu.
Omleta, tofu, portocale, nuci, banane, iaurt slab, cafea,ulei cocos, legume, ananas fruct, mere, pere, migdale, seminte chia, curcumina, lamaie, scortisoara, ghimbir, piper, apa, miere, orez integral, avocado, paste integrale.
Am luat Artro Help Forte si Celadrin timp de 8 luni, tratament recomandat doct. fizioterapeut 1-0-1, dim 1 din fiecare, seara 1 din fiecare. Dupa ce am vazut ca sunt ok din ce sunt facute am dat tel la firmele producatoare si am schimbat in 1-1-1.
Am facut bicicleta medicinala si fac in ap fiecare zi in care nu merg sau alerg pe munte 30-40 min 10-12km atat arata ceasurile de pe bicicleta.. Eu fac 1 datape sapt si gimnastica 30 de min, genof farasa le faci complet pana jos, in 1 picior, clam shell, ridicare picior in lateral, podul, etcdaca vrrei cum ajung Duminica seara acasa iti dau link. Am inteles ca este f importanta musculatura de pe tot piciorul, incerc sa merg in pasi mici si numai pe partea din fata a labei piciorului.
Daca ai nevoie si de alte raspunsuei, sfat sau sa vb de aceasta boala, sau sa mergem pe munte oricand cu mare placere. Evit sa alerg pe suprafete dure, asfalt.
Mult succes in lupta cu boala si sanatate maxima
…multumesc Andi. Ador asfaltul si tocurile deci nici o sansa sa ma vezi pe un deal, de munte nici nu mai vb.
Astept linkul si mai mult despre alimentatia ta. Sunt gurmand si iubesc carnea!!!!