O privire la ceea ce s-a întîmplat mai important, în 2017, în maratonul de șosea, la nivel internațional.
Se spune că, citite corect, cifrele seci pot să ofere un înțeles lucrurilor care par mai greu de descifrat, la prima vedere cel puțin.
Am încercat să vedem cam ce spun și cifrele anului trecut și de aceea am luat la puricat statisticile. Nu am ajuns la o concluzie definitivă, însă se poate spune, fără a greși, că 2017 e cel puțin un an de stagnare în maratonul de șosea. Haideți să vedem de ce.
Cu siguranță, cel mai important eveniment din 2017 în maraton a fost proiectul Breaking2, inițiat de Nike, prin care s-a încercat coborîrea sub timpul de 2h pe distanța de 42,195km. La aproape 33 de ani ai săi, kenyanul Eliud Kipchoge – actualul deținător al titlului olimpic la maraton – a fost foarte aproape să realizeze acest lucru, el reușind să alerge distanța maratonului, în condiții speciale e drept, în 2h:00min:25sec.
Altfel, în anul care a trecut, nu s-a reușit doborîrea recordului mondial nici la masculin, nici la feminin. De fapt, la fete, există o știre peste care nu se poate trece, dar din păcate e una negativă: suspendarea pentru dopaj a campioanei olimpice de la Rio. Atleta kenyană Jemima Sumgong, prima campioană olimpică de maraton din istoria țării sale, a fost suspendată la începutul lui noiembrie pe o perioadă de patru ani în urma unui control antidoping pozitiv la eritropoietină (EPO). Ea a fost depistată la un concurs desfășurat în aprilie 2017. (Mai multe detalii aici).
Să vedem acum niște cifre, bazate pe datele statistice oferite de IAAF.
Astfel, la băieți, sunt înregistrați aproape 1000 de maratoniști care au reușit să alerge sub 2h:19min (Detalii complete aici). Printre ei nu este niciun român.
Dintre cei 1000, 186 au alergat timpi de sub 2h:10min (recordul anului e de 2h:03min:32sec, Eliud Kipchoge, la Berlin), cei mai mulți fiind, desigur, kenyenii (113 sau 61% din total), urmați de etiopieni – 41 (22%). Cel mai bine plasat alergător alb este norvegianul Sondre Nordstad Moen care pe 3 decembrie, la Fukuoka, a realizat un nou record european cu un timp de 2h:05min:48sec. Timpul său este însă abia al 12-lea la nivel mondial în anul ce abia s-a încheiat. De remarcat, că există nu mai puțin de zece japonezi cu timpi de sub 2h:10min și un singur american.
Acum, folosind date oferite de Toni Reavis se poate spune că 2017 a fost un an mai bun pentru băieți, în comparație cu 2016, cînd doar 150 de maratoniști au scos timpi de sub 2h:10min. În schimb în 2013 au fost 189 atleți, iar în 2012 nu mai puțin de 220.
Trecînd la fete, conform datelor IAAF, există tot vreo 1000 de maratoniste care anul trecut au alergat curse sub timpul de 2h:45min. Printre ele, pe poziția 714, se află și Paula Todoran, care în aprilie, la Hamburg, a scos un timp de 2h:43min:56sec.
Clasamentul e dominat tot de est-africane, cu kenyanca Mary Jepkosgei Keitany realizînd cel mai bun rezultat al sezonului, 2h:17min:01sec, în aprilie, la Londra. Altfel, în clasamentul atletelor cu timpi de sub 2h:25min, printre est-africance (vreo 35 la număr) au reușit să se ”strecoare” și o americancă (surprinzătoarea Jordan Hasay, care a scos un 2h:20min:57sec la a doua sa cursă) două japoneze și o mexicancă. Doar atît.
Concluzii? Nu prea multe și nici surprinzătoare:
- Dominația sportivilor est-africani este totală
- Îmbunătățirea recordului mondial masculin (2:02:57, Dennis Kimetto, Berlin) este un lucru posibil, dar se vor mai tăia cel mult cîteva secunde. Tot la Berlin, în toamnă, va fi locul cel mai probabil unde se va face (dacă se va face) un nou record.
- Îmbunătățirea recordului mondial feminin (2h:15min:25sec, Paula Radcliffe, 2003) pare un obiectiv imposibil pe moment. Și la fete va continua dominația sportivelor est-africane.
- Chestiunea dopajului rămîne una extrem de sensibilă. Vor continua, cel mai probabil, să apară noi cazuri de sportivi depistați pozitiv.
În rest, să alergăm bine și să avem și noi parte de – cel puțin – un nou record național la bărbați (în 2018 se împlinesc 40 de ani de la acel 2h:12min:30sec realizat de Cătălin Andreica la Praga). Și la fete, doborîrea timpului de 2h:21min:30sec, obținut de Constantina Diță în 2005, pare imposibilă în acest moment.
Romanian
English