Gerar. Nouă pledoarie pentru alergare
Ce face ca Semimaratonul Gerar să fie special? Nu cumva faptul că în proba cea mai lungă se participă în echipă? De ce ai alerga prin frig și zăpadă? La aceste întrebări răspunde Marius Bercea, un fost ”leneș” și ”obez”, dar care acum a alergat și distanța de 100 km.
”Am fost cel mai leneș om de pe Terra și un obez de gradul I. După ce am slăbit 29 kg, am învățat mersul pe jos și m-am apucat de alergare, propunîndu-mi să termin în 6 luni concursul UltraBug. De atunci, nu m-am mai oprit și consider că sînt îndrăgostit irecuperabil de alergare. O fac oriunde și în orice condiții, nu contează dacă este o cursă oficială sau alerg de capul meu, cu sau fără suport”, spune Marius Bercea, care are 45 de ani și aleargă cam din ianuarie 2015.
Cea mai bună cursă a sa? ”Deși am un PB pe maraton de 3h:16min, cea mai bună alergare consider că este una de 100 km, pe care am făcut-o în 31 octombrie 2020 pe un traseu pe care l-am alergat de mai multe ori: între Mihai Bravu – Comana – Clejani și înapoi. Cursa, deși neoficială, are și un nume, “La Ronde des Haidouks”, inspirat după ”Taraf de Haidouks” din Clejani. Am scos atunci 9h:48min:29sec. A fost o alergare de vis, terminată pe ploaie și frig, dar cu mare veselie și bucurie. Am avut atunci și suport la fiecare 5 km, n-am fost cu rucsacul în spate și la “shopping” de apă pe traseu”.
Participă acum pentru a șasea oară la Gerar, ba chiar se mîndrește că are și ”piramida” care se poate forma din medaliile de finișer. După ce va termina cu bine și semimaratonul Gerar, își mai propune ca pentru acest an să termine Ultrabalaton, o cursă de 211 km (este la a treia tentativă) și să reușească să termine cu bine trei triatloane pe distanță lungă: Ironman Hamburg, Xman Oradea și Ironman Frankfurt.
La Gerar îl atrage ideea de alergare în echipă, de cînd a auzit prima dată de acest concurs. ”Oricum, aveam un partener de alergare cu care pornisem împreună în această aventura și aveam ceva experiență în acest sens. Ne mai trebuia doar un coechipier. Consider că poți învăța multe dintr-o alergare în echipa. Este greu pentru multă lume să înțeleagă și să accepte atunci cînd unul dintre ei e mai slab, are o zi mai grea sau pur și simplu nu-i iese ce și-a propus”.
Cum și-a format echipa pînă acum? ”La primele două ediții la care am participat, am făcut echipă cu amicul cu care m-am apucat de alergare. Apoi destinul a făcut ca să fac echipa cu Gabi, un alergător și triatlonist pe care l-am cunoscut întîmplător, prin intermediul unul alt triatlonist, pe care abia-l cunoscusem la un antrenament de biclă pe Arena Națională :)). Formam o echipa pentru a treia oară consecutiv cu numele Inglourious Bastards. Anul acesta vom face echipa cu Victor, pentru a doua oară. Un alt triatlonist și alergător, dar mai bun ca noi… Criteriul nu prea are de-a face cu performanța, ci mai degrabă cu caracterul omului. Important este să fie de gașcă și să trăncănim într-una :)). (…) Așadar, nu calitățile fizice sau mentale sînt importante, ci să fie de gașcă și să poată alerga 21 km, viteza sau timpul nefiind esențiale”.
Nu s-au pregătit deloc în comun înainte de cursă, dar cu unul dintre coechipieri participă împreună la diverse concursuri de alergare sau triatlon, antrenamente de bicicletă. Nici strategie de concurs nu au. ”Vorbim înainte de cursă și alegem cel mai “slab” timp propus, apoi vedem ce iese și adaptăm în funcție de puterile fiecăruia. Nu iese niciodată cu ceartă sau supărare. Important este să ne simțim bine”. Iar motivația și-o fac cu ”miștocăreli și caterincă”.
Și, desigur, și anul acesta obiectivul principal este ”să fie cu distracție, voie bună și cu povești de tot felul. Pe lîngă alergare”.
Mesajul final pentru ceilalți participanți la Gerar: ”Să se bucure de cursă și atmosferă. Să se susțină în
echipă indiferent dacă iese sau nu obiectivul. Pînă la urmă, deviza We run as one înseamnă mai mult decît un timp sau rezultatul obținut cu orice sacrificiu. Este despre înțelegere, susținere și prietenie. Despre unitate și solidaritate, despre o colaborare armonioasă între membrii echipei. Asta este adevărata provocare Gerar, din punctul meu de vedere. Iar la final, toți să fie fericiți, indiferent de rezultatul obținut. Este o experiență cu adevărat unică, daca știi să te bucuri de ea și dacă respecți regulile jocului”.