Info generalPovestile maratonului

Ultramaratonistele. Câteva portrete (VI)

Alerg.ro decembrie 12, 2014

FacebookTwitterLinkedinPinterest

În România sunt mai multe femei pentru care alergarea pe distanțe lungi este o pasiune constantă. Partea a șasea a unei suite de interviuri realizate de Ana Baran și Adina Savu.

Didina Manole, 47 de ani

Care este cea mai lungă distanţa parcursă de tine până acum?

60 km la 1000 Balkan Charity Challenge, în noiembrie 2013.

De când ai început să alergi şi cum ai făcut trecerea la distanţe lungi?

De când mă ştiu, am fost într-o continuă “mişcare”. Apoi, în studenţie, am tot făcut drumeţii pe munte, cu cazare la cort şi gătit mâncare la ceaun sau mâncând crutoane cu supă instant. Alergarea am început-o pur şi simplu printr-o întâmplare haioasă, aş putea zice, de Crăciun în anul 2008. Am pornit într-o alergare uşoară cu nişte prieteni, prin Herăstrău.

Decizia de a alerga distanţe lungi, de fapt semimaraton pentru început, a venit după ce un alergător mi-a pus întrebarea în fugă, prin parc, dacă voi participa la maraton. Am decis însă, să alerg un semimaraton, cu o alergare mai lungă înainte, aceasta însemnând 16 km. M-am înscris la competiţie, am comunicat puţin cu alergătorul care m-a provocat la competiţie şi mi-au rămas în minte vorbele lui: “Uitându-mă la fizicul tău, cu uşurinţă, știam că vei alerga un maraton.”

Cum te antrenezi şi care este motto-ul tău în viaţa sportivă?

Cuvântul antrenament nu îşi are rostul pentru mine. Alerg cu bucurie şi încerc să nu exagerez pentru a evita accidentările.
Motto: “Disciplină, determinare, perseverenţa.”

Ce cursă ai planificată pe viitor?

În fiecare an îmi doresc un maraton internaţional. Sunt multe provocări. Încă retrăiesc euforic  momentele de la maratonul de la Berlin din 28 septembrie 2014, unde am obţinut un timp la care am visat de ceva vreme. Îmi doream un timp de 3h:30min şi a fost 3h:28min:58sec. (Foto: arhiva personală)

Georgiana Popa, 31 de ani

Care este cea mai lungă distanţa parcursă de tine până acum?

Cea mai lungă cursa de alergare la care am participat este ultramaratonul Herbalife Ciucaș Trail (de anul acesta Ciucas X3) în 2013. Cursa a avut 105 km cu o diferenţă de nivel pozitivă de 4900 m.

De când ai început să alergi şi cum ai făcut trecerea la distanţe lungi?

Aş putea spune că am început direct cu distanţe lungi  (acestea fiind în continuare preferatele mele) şi apoi am făcut trecerea către distanţele mai scurte şi mai alergabile – maratoanele. Primele concursuri la care am participat au fost în anul 2009: prima ediţie Marathon 7500 – Elite (90km), Carpathian Adventure – amatori (aprox 50 km trekking şi 100 bicicletă) şi abia apoi Maratonul Piatra Craiului.

Cum te antrenezi şi care este motto-ul tău în viaţa sportivă?

Din păcate, nu sunt o persoană care să pot respecta un program de antrenament, deci câteva ture în parc este cam tot ce reuşesc să alerg în timpul săptămânii. Cel mai des mă “antrenez” mergând pe munte în fiecare week-end şi asta îmi dă anduranţa necesară ultramaratoanelor (dar nu şi viteza). Nu am un motto, dar mereu încerc să mă bucur de locurile prin care alerg şi nu doar de alergarea propriu-zisă.

Ce cursă ai planificată pe viitor?

Prima “cursă” va fi cea de organizator la Maraton Măcin pe 2 mai 2015, apoi mi-aş dori să revin la Hercules Maraton pentru locurile frumoase în care se desfăşoară concursul şi, bineînţeles, la tradiţionalele 7500 – Elite şi ultramataronul Ciucaș X3. (Foto: arhiva personală)

Bianca Păunescu, 27 de ani

Care este cea mai lungă distanţă parcursă de tine până acum?

45 km.
De când ai început să alergi şi cum ai făcut trecerea la distanţe lungi? 

În urmă cu trei ani i-am cunoscut pe Marmota (Cojan Gabriel) şi Dragonu (Mihai Godeanu) la o renumită scoală de munte din Bucureşti. Povesteau cu atâta pasiune şi plăcere despre momentele trăite într-o cursă încât mi-am luat inima  în dinţi şi m-am înscris la Semimaratonul Internaţional Petrom. Până atunci alergasem maxim 10 km. I-am avut alături de mine pe traseu, împreună cu alţi prieteni dragi şi astfel am depăşit pragul de la 10 la 21 km, bineînțeles pe forţele proprii.

Mă atrage mai mult alergarea montană.Aşadar am luat-o treptat, pornind de la curse de 9 km pe munte, apoi 15 km noaptea, semimaraton, 27 km şi, recent am terminat primul MPC. Zic “primul” pentru că abia aştept următoarea ediţie.

Cum te antrenezi şi care este motto-ul tău în viaţa sportivă?

Cred că e foarte important să alergi de plăcere, totuşi ieşind din zona de confort uneori, şi să fii constant. Uşor, uşor apar şi progresele. Îmi place să combin tipurile de antrenamente: bicicletă, alergare, înot, petrecerile de după concursuri.

Ce cursă ai planificată pe viitor?

Îmi doresc să îmi îmbunătăţesc timpii la Ecomaraton şi la MPC şi, de ce nu, dacă întâlnesc o persoană cu un nivel asemănător cu al meu, să particip la Maraton 7500 la anul – pentru început tura Hobby. (Foto: Faur Cristi)

Comments

comments