O nouă țară se adaugă pe lista posibilelor destinații pentru maratoniști. Cu restricții însă.
Sună aparent paradoxal, însă mai sunt încă multe locuri pe glob unde nu se poate alerga liber. Lipsa tradiției sau a unei culturi a mișcării, dar mai ales regimurile politice restrictive (de nu dictatoriale, uneori) toate acestea împiedică organizarea unor competiții de alergare de masă.
În aprilie, Iranul devine o nouă țară care își deschide porțile pentru alergătorii amatori din toată lumea. Prima ediție a ”I run Iran” va avea loc pe 9 aprilie și va lega două locuri istorice: Shiraz și Persepolis.
Organizatorii spun că sunt susținuți de autoritățile iraniene și își propun ca prin intermediul maratonului să facă mai bine cunoscută republica islamică în ochii lumii occidentale, prezentîndu-și astfel ”cultura, istoria și tradițiile culinare”.
Femeile nu au însă voie să ia parte la acest maraton. Din cauza ”reglementărilor interne”.
Costurile de participare nu sunt foarte mari și există mai multe pachete turistice (cel minim e de 420 euro pentru patru zile). Detalii aici.
Spuneam că Iranul devine ultima țară care se deschide către alergătorii din lumea largă. Asemănător a fost și în Coreea de Nord, care abia acum doi ani a permis alergătorilor occidentali să ia parte la maratonul de la Pyongyang (și aici sunt însă în continuare anumite restricții, dar nu pentru femei). Bhutanul e o altă destinație unde se ajunge foarte greu, deoarece autoritățile micului regat himalayan nu permit accesul anual decît pentru un număr limitat de străini, din considerente de protecție a mediului de data aceasta.
Voi mai știți alte locuri unde accesul alergătorilor este restricționat pe considerente politice sau ideologice?
Foto: Poarta Tuturor Națiunilor de la Persepolis, locul de finiș al maratonului
Romanian
English