luni, noiembrie 25 2024
Criza atletismului nu este de dată recentă, însă acum s-a reușit o contraperformanță care doare
Foto: Unsplash

România a căzut în a treia grupă valorică a atletismului european. Așa s-ar putea rezuma realitatea de după cele trei zile de întreceri din cadrul Campionatului European pe echipe (Liga I), desfășurat între 9-11 august la Sandnes (Norvegia).

Echipa României – care a fost formată din 43 de atleți, dintre care 20 de fete – s-a clasat pe locul 8 (din 11 echipe participante), obținînd 225,50 puncte. Competiția a presupus întreceri la 40 de probe, clasamentul realizîndu-se prin acumulare de puncte, în funcție de locul ocupat (11 puncte pentru prima poziție, pînă la 1 punct pentru ultima poziție).

Pentru noi, doza de dramatism a fost dată de faptul că pînă înainte de ultima probă, cea de ștafetă masculin 4x400m, România se afla pe un ”salvator” loc 7, cu o jumătate de punct în fața Irlandei. În cele din urmă, irlandezii s-au clasat mai bine, obținînd 227 puncte per total.

Marea problemă, dincolo de faptul că România nu mai este deloc printre echipele redutabile ale Europei, este legată de faptul că lipsesc cel puțin cîteva valori certe, care să fie capabile să obțină constant rezultate de top.
Spre exemplu, singura victorie a României în cele 20 de probe Campionatului European a fost obținută de Roxana Bîrcă, la 5000m, cu un timp de 15min:59sec/66sutimi, rezultat care este însă modest la nivel internațional. În context, să mai oferim și exemplul lui Nicolae Soare care s-a clasat pe locul 3 tot în proba de 5.000m, cu un timp de 13min:54sec, nou record personal, timp care este însă foarte, foarte departe de recordul național, spre exemplu (deținut de mai bine de 40 de ani de către Ilie Floroiu – 13min:15sec).

Detalii despre Campionatul European Liga I pot fi găsite aici. Noi să mai spunem doar că Portugalia a reușit să se califice în eșalonul superior al atletismului european (Superliga). Și poate cîndva vom vedea cum este posibil ca cea mai bună echipă europeană (cel puțin din perspectiva că a cîștigat luna aceasta Superliga) este Polonia (adică tot o țară est-europeană, cu resurse financiare limitate, ca și noi, dar care a reușit să schimbe ceva în modul în care manageriază atletismul de performanță).

În continuare, am încercat să identificăm cîteva dintre posibilele cauze care au dus la situația dificilă în care se află atletismul românesc. Ca informație recentă, să mai spunem doar că – conform informațiilor GSP – Federația Română de Atletism continuă să aibă și anul acesta unul dintre cele mai generoase bugete, de 8,5 milioane lei, în creștere cu 38% față de anul trecut.

Cum să explicăm situația atletismului?

lipsa investițiilor în infrastructură
lipsa unei baze de selecție
lipsa unor antrenori performanți
buget insuficient pentru FRA
management defectuos al FRA
altele

Comments

comments

Previous

Vara. Care e temperatura optimă de alergare?

Next

Raiffeisen Runners. Un antrenament în șase cuvinte

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also