Sîmbătă 27 august, la Daegu (Coreea de Sud) proba de maraton feminin va deschide Campionatele Mondiale de Atletism. O săptămînă mai tîrziu, pe 4 septembrie, campionatele se vor încheia tot cu maraton, masculin de data aceasta. După foarte mulți ani, România are un reprezentant competitiv în proba masculină de maraton.
E vorba de craioveanul Marius Ionescu, un tînăr de 27 de ani, care anul acesta a realizat un timp de 2h:16min:11sec în cadrul maratonului de la Rotterdam. E un timp competitiv, ce se încadrează în baremul B pentru calificarea la Jocurile Olimpice din 2012.
Dacă până în primăvară reușește să mai “scadă“ ceva peste un minut, Marius Ionescu – un băiat blond și firav căruia apropiații îi spun Piciu – va putea să reprezinte România la Londra, în proba de maraton. În cazul bărbaților, ar fi pentru prima dată după mai bine de 45 de ani.
În continuare, un fragment dintr-un interviu cu Marius Ionescu, publicat în revista Alerg #4. Piciu vorbește aici despre cele mai bune rezultate ale sale, povestește cum a fost la Rotterdam și ce speră să realizeze la Daegu.
XXXXX
Alerg.ro: În lumea destul de mică a atleților români profesioniști ești cunoscut mai ales pentru rezultatele foarte bune obținute ca junior, în probele de fond și semifond. Desigur, și prin mai multe titluri naționale. Care ar fi așadar cele mai importante performanțe din cariera ta, de până acum?
Marius Ionescu: Evident, cea mai importantă realizare este din anul 2003, când am obținut medalia de aur în proba de 10.000 metri și argintul la 5.000 metri, în cadrul Campionatului European de juniori desfășurat la Tampere, în Finlanda.
În același an, la Campionatele Europene de Cros desfășurate la Edinburg (Scoția), am venit pe locul 4 la individual și pe locul 2 cu echipa. Un an mai târziu, în 2005, obțineam locul 3 în proba de 5.000 metri și locul 4 la 10.000 metri în cadrul Campionatului European de Tineret de la Erfurt (Germania).
În rest, am peste 55 de medalii naționale, dintre care mai bine de jumătate sunt titluri de campion, la individual sau cu echipa. Iar la nivel internațional am vreo 20 de medalii, obținute în diverse competiții.
Alerg.ro: Cum de ai ajuns la maraton, dacă ai avut totuși rezultate bune în probele de semifond? Simțeai că ai ajuns la o limită?
Marius Ionescu: Trecerea la proba de maraton a fost de fapt ultima etapă pe care trebuia să o fac, asta după ce câțiva ani buni am alergat toate probele de semifond.
Alerg.ro: Și a venit prima cursă de maraton și un prim rezultat bun. Cum a fost așadar la Rotterdam?
Marius Ionescu: Pentru această cursă am început pregătirea acasă (la Craiova – n.r), pe la sfârșitul lunii decembrie. După care, din 5 ianuarie, am plecat în cantonament la Snagov unde am stat timp de timp de trei luni, până la ora concursului, desfășurat pe 10 aprilie.
Am mers la Rotterdam cu gândul să fac o cursă bună, să obțin un timp care să îmi permită participarea la Campionatul Mondial din Coreea, de anul acesta, dar și la Jocurile Olimpice de la Londra, de anul viitor. Am vrut așadar să fug în jurul timpului de 2h:15min.
Dar nu a fost deloc așa de simplu precum am crezut. În ziua cursei, cât și în timpul alergării, totul a decurs bine până pe la kilometrul 27. De acolo am început să simt oboseala, iar din kilometru în kilometru începea să fie și mai greu. Mă uitam la ceas și mă gândeam că voi ajunge să termin în doar 2h:18min, așa de greu îmi era.
Cu toate că trecusem la jumătatea distanței în 1h:05min:47sec, după kilometrul 33 mă gândeam să renunț. Am început totuși să mă încurajez singur, spunându-mi că nu am ajuns până acolo ca să renunț. În mintea mea nu mai conta timpul, ci vroiam doar să termin cursa.
La sfârșit am mers încă 300 de metri până la clădirea unde se afla echipamentul. Acolo, cu toate că stăteam întins pe un pat mă dureau toți mușchii, sufeream foarte mult, mă simțeam stors ca o lămâie.
Timpul pe care l-am obținut la maratonul de la Rotterdam, 2h:16min:11sec, îmi permite să fug la Campionatul Mondial din Coreea de Sud (din august anul acesta – n.r) și este și barem B pentru Olimpiadă. Asta nu înseamnă că am să și particip automat la Londra. Până acolo mai este timp să confirm baremul A de calificare (de 2h:15min – n.r.), pe care sper că îl voi face la începutul anului 2012.
Alerg.ro: De ce nu încerci să realizezi baremul A la campionatele mondiale de la Daegu, din Coreea?
Marius Ionescu: Acolo este cu totul altceva. E o diferență sesizabilă de fus orar. Totodată, e mai mult de 60 la sută umiditate și, nu în ultimul rând, toată lumea merge acolo pentru a se clasa cât mai bine. Așa că este mai greu… dar dacă totul îmi merge bine, nimic nu este imposibil.
Romanian
English
Multa bafta !!!
Bafta Piciule!