joi, septembrie 23 2021

Uneori, ca jurnalist, trebuie să rişti într-un mod mai aparte. Să îţi pui în joc credibilitatea, onestitatea şi să spui răspicat lucruri despre care, altfel, ai avea reţineri. Eu cred că am riscat dar, indiferent de cum se vor derula lucrurile în continuare, sunt convins că am cîştigat deja pariul pe care l-am propus.

Am riscat încercînd să aduc în faţa dvs un necunoscut. În plus, e sportiv – şi, implicit, privit apriori ca o persoană cu studii mai puţine şi exprimare mai greoaie -, practică un sport deloc popular (cine a văzut în viaţa lui vreo probă de triatlon transmisă de televiziune?) şi, nu în ultimul rînd, e un tînăr care poate visează mai mult decît poate trăi în realitate.

Şi totuşi am considerat că merită să îl prezint pe Ciprian Bălănescu, un triatlonist de doar 25 de ani care şi-a propus ceva ce acum pare imposibil: să reprezinte România la Jocurile Olimpice din 2012. Totuşi, de ce am riscat?

Continuarea articolului aici

Comments

comments

Previous

Viaţa lucrurilor mici. Mulţumesc, Elena2002

Next

De la Guvernul metropolitan la Big Sight

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also