21Cum poate fi combătută cît mai simplu industria hapiologiei? Alergînd, printre altele, iar multe sfaturi utile în acest sens puteți afla dintr-o carte tocmai apărută la editura Pilot Books
Nu credeți că fericirea e un concept cam prea supralicitat în ultima vreme?
Că nevoia – firească de altfel – a oamenilor de a găsi sens și de a se simți împliniți este adesea exploatată de tot felul de mentori, guru sau traineri care promit frumoasa iluzie a fericirii? Care spun că nu există limite sau că acestea sunt doar în mintea noastră? Care au în buzunarul de la piept rețeta gata pregătită – oferită oricum contracost – pentru combaterea nemulțumirii, a spaimelor și stresului, a tristeții sau amărăciunii?
De fapt, oamenii sunt făcuți să fie nefericiți. Poate sună nefiresc sau prea dur, însă lucrurile cam așa stau.
”Chestiunea”de față e condiționată de biologia creierului uman. Modul în care acesta este construit nu permite stări de fericire durabile și nici momente de exaltare / mulțumire deplină, pe termen lung.
Creierul uman nu permite decît fericire sau mulțumire de moment. Iar asta se datorează procesului evolutiv, în care homo sapiens a trebuit să găsească soluții pentru a înfrunta dificultățile existenței fruste pe care o ducea. Iar pentru asta a fost nevoie să experimenteze și să se bazeze pe spaime, frustrări, nemulțumiri, furie pentru a rămîne alert, în viață. Altfel, dacă s-ar fi lăsat dominat de bucurie, relaxare, de momente de reverie nu ar fi avut prea multe zile.
De fapt, fericirea e un construct social. O abstracție. O convenție auto-asumată (mai nou, întreținută de industria de consum) pentru a explica stările trecătoare de bucure, de plăcere, de extaz mistic.
Mai nou, suntem împinși de la spate pentru a alerga după fericire. Care, cred unii, poate fi atinsă avînd bani mai mulți, mașini mai tunate, vacanțe exotice etc (”industria amantlîcului” mi se pare în declin).
Dar dacă viața nu ar fi despre căutarea – adesea cu disperare – a fericirii, ci doar de trăirea sa simplă, așa cum e? Dacă viața nu ar fi de fapt decît o înșiruire de momente, unele mai vesele, altele mai triste, unele cu spaime și griji, altele cu bucurii, unele cu iubire, altele fără?
Dacă viața ar fi însă o curgere, un proces precum alergarea? Unul în care pui pas după pas, mergi înainte și trăiești stări atît de diverse: durere, bucurie, tristețe, îndoială, frică, entuziasm, fericire.
Gîndurile de față au fost inspirate de lectura cărții Alergătorul fericit – Iubește alergarea, aleargă tot mai repede, rezistă tot mai mult”, de David Roche și dr. Megan Roche, apărută la editura Pilot Books.
Despre carte, despre principiile de abordare a alergării propuse vom mai vorbi. Mai jos un scurt fragment.
Altfel, cum am vrut să vă facem ”fericiți”, la achiziția cărții puteți beneficia de transport gratuit dacă folosiți codul ALERGFERICIT.
Romanian
English
