De anul acesta, ajuns la a 29-a ediție, Crosul 15 Noiembrie își propune să dobîndească o relevanță internațională.
Cîteva lucruri care recomandă acest eveniment:
# Din 1990 încoace, la Brașov, revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 se serbează și în alergare.
# Crosul 15 Noiembrie e printre cele mai longevive competiţii atletice de alergare urbană din România. Traseul crosului, cu o lungime de 5 km, este același cu cel pe care manifestanții l-au parcurs pe străzile municipiului Brașov, în toamna lui ‘87.
# În ultimii ani, la cros au ajuns să alerge peste 800 de persoane, sportivi amatori de toate vârstele și sportivi legitimați la cluburi de atletism din România, dar și sportivi din alte țări (Europa, Africa, Asia, America de Sud).
# Ediția a 29-a a crosului încearcă să capete o relevanță internațională, prin atragerea unui număr semnificativ de atleți străini de valoare (anul acesta, va participa și Sebastian Hendel, campionul la zi al Germaniei în probele de 5.000m și 10.000m), plus mai mulți sportivi din loturile naționale ale României.
# Traseul este omologat internaţional, pe traseu sînt arbitri profesionişti, iar cronometrajul este electronic. Evenimentul va fi transmis și live. Cursa face parte dintr-o serie de activităţi artistice, culturale şi de promovare a Braşovului.
Crosul 15 Noiembrie este organizat de Asociaţia Judeţeană de Atletism (AJA) Braşov, cu ajutorul Federaţiei Române de Atletism (FRA), al Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 Brașov, al Primăriei Municipiului Brașov și al Instituției Prefectului a Județului Brașov și este un proiect co-finanţat şi susţinut de Consiliul Judeţean Braşov.
Rememorare 15 noiembrie 1987
La momentul acela părea ceva incredibil. Sute de oameni şi-au părăsit locurile de muncă, au mărşăluit pe străzi, s-au strîns în faţa sediului local al partidului comunist (judeţeana de partid), au strigat contra regimului. Era 15 noiembrie 1987.
Cu o zi înainte, angajaţii întreprinderii de autocamioane “Steagul roşu” şi-au primit salariile înjumătăţite, fără nicio explicaţie. Sătui de frigul din case şi din fabrică, de lipsa alimentelor şi a oricăror perspective pentru viitor, mii de muncitori s-au revoltat împotriva conducerii fabricii. Circa 400 dintre ei au plecat din faţă de la “Steagul”, au mers pe jos pe străzile Braşovului şi au ajuns la sediul Consiliului Judeţean al Partidului Comunist Român (PCR).
S-a strigat: “Hoţii”, “Vrem banii înapoi”, “Nu mai vrem să fim minţiţi”, “Vrem lumină şi căldură”. În scurt timp scandările s-au radicalizat: “Jos Ceauşescu”, “Jos comunismul”. Oamenii au intrat în judeţeana de partid, au devastat o parte din încăperi şi au aruncat pe geamuri din “delicatesele” găsite pe acolo: salam de Sibiu, caşcaval, portocale, banane. Au ars atît un tablou al lui Ceauşescu cît şi steagul roşu al partidului.
Furia s-a domolit treptat, însă a fost urmată în zilele următoare de represiunea regimului comunist. Au fost arestate mai multe sute de persoane, majoritatea celor reţinuţi fiind bătuţi, torturaţi şi ameninţaţi că vor fi condamnaţi la moarte. Un simulacru de proces s-a desfăşurat pe 3 decembrie acelaşi an, cînd în doar o oră şi jumătate 61 de oameni au fost condamnaţi pentru “ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice”. Cu toţii au fost condamnaţi la locul de muncă şi deportaţi în alte oraşe ale ţării.
Romanian
English