Extras din raportul „Sport in Romania. The Link between Brands, Companies and Sports”
Alergarea devine din ce în ce mai populară în România. La nivel de sport de masă, fenomenul este vizibil pentru oricine: mai multi practicanţi prin parcuri, pe străzi sau trail, mai multe competiţii, mai multe echipamente în ofertele magazinelor şi game mai variate la producători.
Alergarea generează comunităţi iar comunităţile atrag noi adepţi. Alergarea te pune în competiţie cu alţii şi în competiţie cu tine, cu propriile forţe, cu propriile realizări şi limite. Iar surpriza plăcută este că, frecvent, limitele nu sunt acolo unde credem noi…
Vorbim de un fenomen! Alergarea este un pilon de bază al mişcării sportive, în general. Inevitabil, fenomenele de masă, generatoare de pasiuni şi interese, atrag interes economic. Din ce în ce mai multe branduri şi organizaţii se implică, sub diverse forme, în dezvoltarea iniţiativelor din acest spaţiu.
Pentru a avea o imagine obiectivă asupra sportului, în general, şi a alergării, în particular, este nevoie de date de cercetare, care să surprindă starea de fapt şi tendinţele. Astfel de studii există pe pieţele mature. O primă astfel de iniţiativă merită salutată şi în România, la începutul lui 2014 fiind finalizată o amplă cercetare de marketing cu focus pe sport. Începând cu acest moment, când fenomenul sportiv pare să erupă şi în ţara noastră, cei interesaţi pot accesa date care să le fundamenteze deciziile şi investiţiile în sport, prin intermediul platformei Sport-Insights.ro.
Cercetarea realizată ne arată ca 51% dintre adulţii din România (18-70 ani, urban) au practicat în ultimul an o formă de mişcare sportivă. A se avea în vedere ca accepţiunea sportului este una largă, nu vorbim doar despre practici competiţionale sau bazate pe antrenament sistematic. Sportul este practicat într-o măsură mai mare de bărbaţi şi de persoanele cu studii superioare.
Alergarea este practicată de peste 15% dintre respondenţii care au făcut sport în ultimele 12 luni. Cei mai mulţi aleargă în parcuri (65%). De offroad (trail) sunt atraşi circa 19% dintre alergători. Procentul celor care aleargă indoor (pe bandă) este de 12%. Practic, aproximativ 1 din 9 alergători obişnuieşte să se antreneze (şi) pe bandă.
12% dintre cei care declară ca au alergat în ultimul an afirmă că au participat şi în diverse forme de competiţii de amatori. Cei mai mulţi dintre aceştia, procentual, sunt în segmentul de vârstă 35-44 ani. Incidenţa mai mare a participării la competiţii de alergare se observă în sudul ţării.
Intenţia de participare la competiţii în următorul an este în ușoară creştere, cu incidenţa cea mai mare în acelaşi segment, respectiv bărbaţi, 35-44 ani.
Adidas şi Nike sunt în general brandurile cele mai apreciate, pe diverse sporturi evaluate în cercetare. Ordinea pe podium variază. În ceea ce priveşte alergarea, cele două branduri sunt practic pe aceeaşi poziţie, ceea ce reflectă o luptă acerbă şi încă indecisă pentru supremaţie într-o piaţă cu mare potenţial.
La nivel de companii sau branduri care susţin dezvoltarea alergării în România, sunt menţiuni din sectoare precum telecomunicaţii, banking, FMCG sau petrol. Prin comparaţie cu alte sporturi, se poate observa o rată mai scăzută a acestor menţiuni, în ciuda unei puternice dezvoltări a competiţiilor la nivel de masă.
Acest fapt necesită două comentarii:
– Investiţia în competiţiile de masă solicită timp şi consecvenţă pentru creşterea notorietăţii. Cu siguranţă însă, poziţionările din acest spaţiu sunt durabile şi relevante. Ceea ce se construieşte în timp este durabil.
– Asocierile companiilor cu susţinerea unor sporturi vine, frecvent, pe ambii piloni: masă şi performanţă. Alergarea în România, la nivel de performanţă, nu este în cea mai bună perioadă (cel puţin pe competiţiile mediatizate). Respondenţii percep acest fapt. Atletismul, în general, este văzut ca al doilea sport în care România a avut performanţe internaționale în toate timpurile (după gimnastică). Dacă evaluează performanţele din ultimii 2-3 ani, românii sunt însă mult mai critici, plasând atletismul într-o poziţie mult mai codaşă. Este taxată lipsa de performanţă. Acest fapt se reflectă în imaginea pe care oamenii o au referitor la susţinerea alergării de către companii.
Cel mai apreciat sportiv român când vine vorba de alergare, din toate timpurile, este Gabriela Szabo (32% dintre cei care practică sau vizionează acest sport). Pe plan internaţional, cel mai apreciat este sprinterul Usain Bolt (17%). Ca şi în alte sporturi, cel mai apreciat sportiv român este retras din activitate, iar cel de pe plan internaţional este încă activ. Un nou semn de alarmă legat de starea sportului de performanţă din România. Vestea bună este că percepţiile legate de creşterea fenomenului la nivel de masă sunt pozitive. Un fenomen care, cu siguranţă, trebuie continuat şi susţinut!
Aceste informații au fost publicate și în revista Alerg#18, abia ieșită de sub tipar.
Detalii despre raport
Raportul de cercetare „SPORT IN ROMANIA – The link between brands, companies and sports”, realizat de Quantix Marketing Consulting, analizează percepţiile şi comportamentele românilor legate de sport, precum şi percepţiile românilor despre companiile care se asociază cu sportul. Studiul este cel de-al 11-lea din seria SMARK Research.
Cercetarea a fost realizată îmbinând metodologii cantitative şi calitative. Cercetarea cantitativă s-a realizat online, în perioada noiembrie – decembrie 2013, pe un eşantion de 882 de respondenţi, printr-un chestionar aplicat pe românii între 18-70 ani din mediul urban. Inovaction Market Research este furnizorul răspunsurilor panelului pentru acest studiu.
Demersul calitativ s-a derulat în perioada octombrie 2013 – martie 2014, prin interviuri în profunzime cu persoane care au o legătură mai strânsă cu sportul, fie că îl practică (la nivel de performanţă sau amator), organizează evenimente sportive sau se asociază cu el prin intermediul companiei în care lucrează.
Pentru orice alte detalii legate de studiu, puteţi accesa http://research.smark.ro/
Romanian
English
Și dacă 65% aleargă în parcuri, de ce nu avem mai multe parcuri? Și mai mari? Chiar dacă politicienii sunt prea leneși și lacomi ca să mai facă și sport, sper eu ca măcar să recunoască tendința generală.