AntrenamentSanatate

”Scurtături” către performanță

Alerg.ro martie 6, 2018

FacebookTwitterLinkedinPinterest

Desigur, există și așa ceva. Și nu puțini sunt cei tentați să apeleze la fel de fel de substanțe, marea majoritate ilegale, folosite pentru a crește performanța sportive. Cu ce riscuri însă?

[Cristian Ungureanu]

Totul poate începe de la întrebarea: ce să mai fac ca să fiu mai bun? Desigur, ai urmat un program de antrenament profesionist, ai avut o nutriție care respectă toate principiile alimentare necesare performanței, ai muncit din greu. Și totuși evoluția, nu şi nu…

Ȋn absenţa unui mentor bun (antrenorul, un grup de prieteni) sau dacă există o miză mare, poate apărea tentația de găsi răspunsul la întrebarea de mai sus în folosirea unor anumitor substanţe. Substanțe despre care se vorbește că au contribuit decisiv la obținerea unui rezultat mai bun, asta chiar dacă poate fi vorba mai curînd de efectul de placebo.

Pentru ființa umană este uneori suficient să creadă în ceva – fie și o substanță cu un efect incert – pentru ca starea mentală pozitivă să inducă și o stare fizică mai bună. Dar despre acest subiect, cu altă ocazie.

Lăsînd deoparte ceea ce se găsește pe lista de produse și tehnici interzise a Agenției Mondială Anti-Doping (WADA), aș vrea să vorbim puțin despre efectele – cu bune și rele – ale cîtorva dintre substanțele mai la îndemînă și care au efecte de a ajuta la trișarea performanței.

# Cafeina. Crește riscul de accident cardiac, contribuie la deshidratarea organismului, induce stare de nervozitate, îngrijorare, insomnie şi – în sporturile de anduranță – duce la scăderea capacităţii de concentrare. E drept că are avantajul de a diminua senzaţia de oboseală, stimulînd sistemul nervos central, mobilizează şi ameliorează folosirea acizilor graşi liberi de către muşchii aflaţi în travaliu, determinând astfel protejarea “depozitului” de glicogen muscular;

# Alcoolul. Indiscutabil, consumarea în exces crește riscul de a deteriora starea generală de sănătate, afectînd funcţiile psihomotrice şi capacitatea de termoreglare a organismului supus unui efort de lungă durată. Are totuși avantajul de a influenţa puţin metabolismul energetic şi consumul sangvin muscular, avînd totodată efectul psihologic de a reduce frica şi inhibiţiile.

# Beta-blocantele. Reprezintă o substanţă farmacologică care blochează receptorii celulelor responsabile de a transmite informaţia de “frică”, anxietate, către sistemul nervos simpatic. Prezintă în schimb riscul de a deveni “fericitul proprietar” al unei aritmii, hipotensiuni, plus instalarea oboselii în duet cu demotivarea, scăderea rezistenţei şi a Vo2max. Totuși, are avantajul de a încetini ritmul cardiac, condiție importantă în anumite situații sau anumite sporturi.

# Amfetaminele. Sau anormalitatea de a fi treaz în procent de… 200%. Așadar, acestea reduc aproape total senzația de oboseală, crescînd în schimb senzațiile de prezență, forță, coordonare sau plăcere. Supun însă organismul unui stres puternic, crescînd riscul de deces.

# Nicotina. Fumătorii beneficiază de riscul de a se “bucura” de un VO2max mai de “începător”, de complicaţii cardiovasculare, respiratorii, hormonale, metabolice şi se pot califica mai ușor în “liga” cancerului. Chiar dacă nu există studii științifice care să confirme, sunt sportivi care spun că nicotina îi face mai calmi, mai sprinteni.

# Cocaina. Induce o stare de “anestezie totală”, cu riscul de a duce funcţia cardiacă într-o euforie pînă aproape de starea de deces, însă în schimb anulează pragul de oboseală și înlătură stările de depresie.

# Marijuana. E un produs legal în mai multe țări și state din SUA, fiind folosită de unii alergători. I se mai spune și “ruleta rusească”, pentru că poate da o senzație de euforie, lipsă a stresului coroborată cu efecte stimulante sau depresive, depinde de reacția – uneori imprevizibilă – a sistemului nervos central. Induce însă stări de halucinaţie, tulburări de atitudine / personalitate, duce la întîrzierea timpului de reacţie.

Și acum o poveste reală, mai mult sau mai puțin amuzantă, dar oricum instructivă. Era anul 1904, iar Jocurile Olimpice se desfășurau la St. Louis, în Statele Unite. Atunci, proba de maraton a fost cîștigată la masculin de Thomas Hicks cu un timp de 3h:28min:53sec, timp care i-ar face azi să zîmbească superior pe foarte mulți alergători. Pentru obținerea ”performanței” sale, Hicks a folosit de-a lungul cursei mai multe doze de sulfat de stricnină (otravă pentru rozătoare, care stimulează sistemul nervos central) amestecată în coniac. Amestecul acesta era considerat atunci drept legal și un soi de ”medicament” pentru îmbunătățirea performanței. Azi ar fi interzis pentru că pune corpul uman în pericol.

Să închei printr-un citat din celebrul psihiatru Thomas Szasz: “… cînd religia era puternică şi ştiinţa slabă, oamenii apelau la magie pentru medicină. Azi, cînd ştiinţa este puternică şi religia slabă, oamenii apelează la medicină pentru magie”.

Cristian Ungureanu este licențiat în atletism și are un master de Fitness și estetică corporală la Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași.

Comments

comments