Ultramaratonistele. Noi portrete (I)
În România sunt mai multe femei pentru care alergarea pe distanțe lungi este o pasiune constantă. Reluăm suita de interviuri de prezentare a unor astfel de alergătoare, cu mențiunea că articolele sunt realizate de către Ana Baran.
Elena Fodor, 36 de ani
Care este cea mai lungă distanță parcursă de tine până acum?
A fost la Marathon 7500, 90 km. Au mai fost și câteva „adventure races”: „Carpathian Adventure” și „Eco Explora” care au fost comparabile, dar totuși un pic mai scurte.
De când ai început să alergi și cum ai făcut trecerea la distanțe lungi?
Nu îmi aduc aminte o dată anume, dar știu că viața sportivă a pornit din dorința de a duce la bun sfârșit primul concurs de ”Carpathian Adventure” care semăna cu ceea ce vedeam pe vremea aceia la Discovery Channel. Deci, am început cu distanțe lungi.
Cum te antrenezi și care este motto-ul tău în viața sportivă?
În ultima vreme, m-am concentrat mai mult pe antrenamentele de bicicletă și nu cred că am un plan anume. De fapt, plan am de fiecare dată, dar se schimbă foarte des :-). Un motto? Dacă ar fi să aleg ceva legat de sport ar fi: „Sport strips away personality, letting the white bone of character shine through. Sport gives players an opportunity to know and test themselves – Rita Mae Brown”. Tradus nu mai suna la fel de bine.
Ce cursă ai planificată pe viitor?
Vara va aduce probabil mai multe concursuri de bicicletă și mai puține de alergat anul acesta, dar nu mă gândesc la unul anume. Sunt multe concursuri frumoase și sper să mă bucur de fiecare dintre ele. (Foto: Laurențiu Pavel).
Oana Șerban, 38 de ani
Care este cea mai lungă distanță parcursă de tine până acum?
Distanța cea mai lunga parcursă în alergare este de 90 km la Marathon 7500, apoi aproximativ 75 km la Ultra Trail Făgăraș. Iar la pas am traversat Meridionalii.
De când ai început să alergi și cum ai făcut trecerea la distanțe lungi?
Am început să alerg în 2011 când m-am hotărât să particip la Marathon 7500 și nu a existat o trecere înspre distanțe lungi. Am început direct cu ele. Trebuia să fie Marathon 7500 și atât, dar oamenii și atmosfera din cadrul concursului m-au determinat să merg și la alte concursuri. Să alerg alături de prieteni, să-i încurajez pe cei din jurul meu și să las mai curat decât am găsit, astea sunt lucrurile care mă motivează să particip la concursuri. Și, da, cu cât diferența de nivel e mai mare cu atât e mai frumos.
Cum te antrenezi și care este motto-ul tău în viața sportivă?
Nu am un motto și nici program de antrenament nu am, ies la alergat când pot și aproape în fiecare weekend sunt pe munte.
Ce cursă ai planificată pe viitor?
Nu obișnuiesc să planific, nu știu nici măcar unde voi merge weekend-ul următor… poate Marathon 7500, Ultra Trail Făgăraș, Retezat Marathon… Vom trăi și vom vedea! (Foto: arhiva personală)
Celelalte prezentări ale altor ultraalergătoare din România sunt disponibile aici.