Prea este de actualitate întrebarea, în aceste zile în care temperaturile au luat-o razna în sus
Riscuri
Cel mai important risc este șocul termic, asta pentru că expunerea la temperaturi ridicate poate ridica suplimentar temperatura corpului cu mai multe grade. În sporturile de anduranță, chiar și în condiții normale de mediu, temperatura corpului crește de la nivelul său normal de 37 grade Celsius la 40 grade. Dacă organismul este expus unor condiții de căldură sau umiditate mare, temperatura sa poate cu ușurință să crească pînă la 41,1 – 42,5 grade Celsius. La aceste nivele, căldura devine distructivă pentru celule, mai ales pentru cele cerebrale.
Simptomele – conform specialiștilor – includ: slăbiciune extremă, epuizare, cefalee, confuzie, greață, sudorație profundă, obnubilare, colaps și inconștiență. Acest întreg complex de simptome se numește șoc termic, iar netratarea sa imediată poate duce la moarte.
În realitate, chiar dacă sportivul se oprește din efort, temperatura corpului său nu scade ușor singură. Unul din rnotive este acela că la aceste temperaturi ridicate, mecanismul termoregulator devine adesea insuficient. Un al doilea motiv este că temperatura înaltă dublează aproximativ rata tuturor reacțiilor chimice intracelulare, eliberînd deci și mai multă căldura.
Tratamentul șocului termic constă în reducerea cît mai rapidă a temperaturii corpului. Cel mai practic procedeu este îndepărtarea tuturor hainelor, stropirea continuă cu apă pe toata suprafața corpului sau udarea continuă cu un burete a corpului și suflarea de aer pe corp cu un ventilator puternic. Experimentele au arătat că acest tratament poate reduce temperatura la fel de rapid ca și orice altă procedură, deși unii medici preferă scufundarea completă a corpului în apa cu gheață.
Spuneam mai sus că șocul termic poate duce la moarte. Primul și cel mai cunoscut exemplu în acest sens este cel al maratonistului portughez Francisco Lazaro, care în 1912, la Jocurile Olimpice de la Stockholm a sucombat în timpul concursului. Despre tragica sa poveste mai multe amănunte aici, iar aici despre o carte care a preluat-o și a transpus-o literar. Oricum, chiar dacă acum numărul cazurilor de șoc termic în cursele de alergare profesioniste este foarte mic, situațiile sunt mult mai numeroase la competițiile pentru amatori.
Temperatura optimă
Majoritatea sportivilor consideră că temperatura optimă pentru alergare este între 5 și 15 grade (cu plus, evident). Totuși, întotdeauna frigul moderat e de dorit. Un studiu din 2008, citat de revista Runner’s World arată că atleților care au alergat la 2 grade Celsius le-a trebuit cu 30% mai mult timp să ajungă la starea de oboseală, spre deosebire de cei care au exersat la 40 grade.
O cercetare recentă, de data aceasta, care a avut ca eșantion finișerii maratonului de la Boston și care a corelat timpii finali ai acestora cu condițiile climatice din ziua cursei a ajuns la concluzia că cele mai bune performanțe au fost înregistrate de bărbați la temperaturi de 8-15 grade Celsius și – aparent surprinzător – de femei la temperaturi cuprinse între 0 și 7 grade Celsius.
De ce femeile aleargă mai bine pe frig?
Despre răcorire
În continuare, cîteva informații de bază care să vă ajute să alergați / să vă antrenați chiar și într-o zi călduroasă, fără a vă pune sănătatea în pericol:
– Aleargă, pe cât posibil, în zone mai ferite de soare (în pădure, pe iarbă și nu pe asfalt, spre exemplu) sau în apropierea unor luciuri de apă (aici e mereu puțin mai răcoare). Desigur, e mai indicat să alergi cît mai de dimineață, cînd e mai răcoare.
– Poartă echipament de culoare deschisă. Pe cît posibil, acesta ar trebui să permită evaporarea transpirației și aerisirea corpului
– Folosește creme de protecție solară
– Nu uita șapca. Sau orice altceva (bandană) care să îți protejeze capul de razele soarelui
– Coboară temperatura corpului înainte de a porni la antrenament. Dacă îți permiți, fă rost – precum sportivii profesioniști – de o vestă care are încorporată cuburi de gheață (să nu uităm, așa ceva a purtat și Constantina Diță Tomescu la Beijing înainte de a cîștiga medalia olimpică de aur la maraton) și pe care să o porți cu puțin timp înainte de alergare. Dacă nu, folosește variante mai la îndemână: un duș rece, bea băuturi rece (nu foarte reci, însă) sau stai într-o cameră unde există aparat de aer condiționat (și care merge, desigur!)
Romanian
English