Efectul Temin. Arta ajută fuga?
Pentru cei mai mulți oameni, alergarea este în primul rînd un simplu hobby. Însă e bine de știut că pentru diletanți alergarea poate fi o excelentă metodă de ”cross-training” a minții. În plus, oamenii inteligenți au hobby-uri multiple.
De ce ar citi niște alergători revista ”Oftalmology”, o publicație de nișă, ultra-specializată, dedicată doar cunoscătorilor? Desigur, pentru că sunt curioși și interesați să afle cît mai multe despre ei și despre lumea ce ne înconjoară.
În acest fel au procedat doi cunoscuți scriitori, David Epstein – autorul volumului „The Sports Gene” – și Malcom Gladwell – cel care a publicat, printre altele, ultra-mediatizatele ”Blink” sau ”Excepționalii”, apărute și în limba română.
Astfel, Epstein și Gladwell, care sunt și doi pasionați alergători, au descoperit în ”Oftalmology” un studiu despre cum antrenarea capacității de a înțelege și aprecia arta poate duce la creșterea performanțelor profesionale.
Studiul a implicat 36 de studenți la medicină de la Universitatea din Pennsylvania (Statele Unite), dintre care jumătate au urmat șase sesiuni (fiecare de cîte 90 de minute) în care au învățat cum să descrie, observe, compare și interpreteze arta, conform revistei Outside.
S-a constatat că, la sfîrșitul trainingului intensiv, studenții care au participat la acesta au avut rezultate mult mai bune decît restul colegilor lor în ce privește diagnosticul unor cazuri din oftalmologia clinică. Mai exact, studenții care au dobîndit noțiuni de interpretare a artei și-au dezvoltat evident abilitățile observaționale și empatice. Altfel spus, principiile din domeniul artelor vizuale pot fi aplicate cu succes la pregătirea medicală.
Pentru Epstein și Gladwell această descoperire spectaculoasă nu se limitează însă doar la studenții de la medicină. Ei consideră că o pregătire interdisciplinară, că ieșirea din limitele obișnuite ale unei profesii, are efecte benefice în orice domeniu.
Au pus și un nume acestui lucru: efectul Temin. Numele a fost ales în onoarea lui Howard Temin, un cunoscut genetician american, care a cîștigat un Premiu Nobel pentru descoperirea unei enzime numită transcriptază inversă, care ulterior a jucat un rol esențial în identificarea virusului HIV (ce declanșează SIDA). Temin, care a murit de cancer la doar 59 de ani, a fost nu doar un eminent savant, ci și un mare amator de mișcare fizică, practicînd – ca hobby, desigur -, trekingul și mersul pe bicicletă.
De fapt, Epstein și Gladwell au constatat că oamenii de știință au o preocupare mult peste medie față de hobbyuri care nu au evident nicio legătură directă cu ”meseria” lor. Astfel, analizînd biografiile cîștigătorilor premiilor Nobel, cei doi au constatat că aceștia sunt de circa 29 de ori mai înclinați decît oamenii obișnuiți să aibă un hobby, cel mai adesea legat de un domeniu artistic (pictură, muzică, literatură).
Concluzia nu e chiar așa de nouă, dar se impune cu claritate: arta influențează benefic creativitatea științifică, iar ieșirea din cercul strîmt al pregătirii unilaterale este obligatorie atunci cînd vrei să depășești limitele propriei specializări. Unii numesc asta ”think outside the box”.
Dar să ne întoarcem de unde am plecat. De la alergare. Și să reamintim un lucru, pe care probabil mulți l-ați simțit pe propria piele, dar care e acum validat de ”efectul Temin”.
E vorba de faptul că petrecerea unor minute bune în aer liber (fie că asta se petrece în parc sau pe crestele munților), alergarea în natură, toate acestea contribuie la o formă de claritate a minții, la limpezirea gîndurilor, la o stare de bine generală. Cu certitudine, făcută cu moderație și cu bucurie, alergarea unui maraton vă va face să fiți un om de știință sau un om de afaceri mai bun.
Nu în ultimul rînd, ”efectul Temin” ar putea fi util și alegătorilor / sportivilor profesioniști sau acelor amatori care doresc să își atingă (cît mai repede posibil) limitele. În cazul lor, ar fi de reamintit că cross-trainingul nu presupune doar variația tipului de efort fizic – încercînd, să zicem, înotul sau mersul pe bicicletă – ci și antrenarea minții, prin intermediul artei și a literaturii.