Rezultatele de la Campionatul mondial de 50km pe șosea sunt modeste pentru România. Acest lucru se datorează în primul rînd unei strategii greșite a Federației Române de Atletism
Dacă e să fac o sinteză a ce s-a întâmplat cu sportivii români la CM de alergare pe șosea 50 km, desfășurate recent la Brașov, aș spune: cel mai bun alergător din lotul masculin, are o performanță mai slabă decât câștigătoarea de la feminin. În plus, are o performanță chiar mai slabă decât a unui sportiv (probabil cu un CV mai slab) ce a participat la cursa open, așadar în afara lotului.
Nu am să pot înțelege niciodată, cum un component de lot national masculin, ”alege” să alerge cu un pace mai slab decât o femeie, în aceeași cursă.
Cred că rezultatele obținute la Brașov sunt urmarea lipsei unei pregătiri sistematice.
Faptul că lotul național se face pe bază de CV-uri și nu pe baza performanțelor este îngrijorător. Oricum, câți sportivi au alergat 50km anul acesta sau câte curse au fost organizate de către FRA pe această distanță?
Fără să doresc să supăr pe cineva, cred că fenomenul ultraatletismului in Romania este supraevaluat de către cei care-l practică. Așa cum am mai spus, cred că s-a pus carul înaintea cailor și a rămas la fel.
Faptul ca s-au organizat concursuri internationale la Timisoara (Campionat European de 24h – n.e) și acum la Brașov, nu înseamnă că și ai performeri, fiind doar o realizare administrativă.
De asemenea, modul în care s-a făcut lotul pentru concursul de la Brașov este nemaiîntâlnit: pe baza de CV-uri și de autopropunere. Pentru ce există atunci Consiliul Federal, Comisie Tehnica și Subcomisia de Ultraatletism?
Cum s-au verificat starea componenților lotului, modul lor de pregătire, forma fizică actuală, lucrul în echipă? Cum au făcut strategia de cursă, având în vedere că – după cum am mai spus – cel mai bine clasat român din lot a alergat mai slab decât câștigătoarea de la femei?
Urmează Campionatul Mondial de alergare 24 h de la Albi (Franța) din 26-27 octombrie și se merge pe același sistem de selecție al lotului. Există în acest moment un singur sportiv cu rezultat calificant A, restul sunt de nivel B si C.
Ori, în atletismul clasic, România nu trimite nici un reprezentant cu rezultat B (de tip C nici nu se pune problema), iar de multe ori cel cu rezultat A trebuie sa-si reconfirme baremul.
La Albi, în principiu, Federația Română de Atletism poate trimite 6 sportive si 6 sportivi. În principiu… Până atunci, haideți să dezbatem următorul fragment al criteriului de constituire a lotului national:
“În procesul de analiză și formare a lotului național, Subcomisia de Ultraatletism va ține cont de:
– forma fizică actuală a atletului (formă sportivă și să nu fie accidentat).
– posibilitatea de a obține un loc cât mai aproape de podium.
Subcomisia de Ultraatletism din cadrul Federației Române de Atletism va analiza informațiile primite, iar componența lotului va fi anunțată luni 9 septembrie 2019.”
Așadar, mai e puțin până atunci. În ce privește componența masculină a lotului, vor fi probabil printre cei din care se va alege: Ioniță, Trușcă, Antonaru, Roman, Farkas, Simion. Ei au șase rezultante decente, dar altele chiar nu mai sunt (cred că Farkas și Simion sunt la limita criteriului C).
Întrebarea pe care o punem: va face FRA lot de 6, din cei 6 sportivi care reprezintă în acest moment baza de selecție?
Aveți în vedere că ceilalți alergători, indiferent de numele lor în ultraatletismul romanesc, au performanțe sub cele făcute de cele 3 principale atlete din România. Așadar, ce fel de lot național vom avea?
În ceea ce privește partea feminină, sunt doar trei sportive cu rezultate: Guler-Cionca, Nenu și Neacsu. Sunt trei, dar criteriile de selecție spun altceva. Oricum acestea sunt toate femeile ce aleargă cât de cât competitiv 24h. Probabil la CV-uri vor mai apărea Alina Preda, Ana Maria Roșioară, G. Iaciu, din câte știu neavând baremul C, dar alergând bine la alte curse de 6h, 12h, 100km. Deci, dintr-o bază de selecție de 3-5 persoane, facem un lot național de 3 atlete?
În ce privește forma sportivă, începând cu 1 ianuarie 2018, data de demarare a selecției, eu văd în creștere și cu obiective de concurs (declarate) îndeplinite pe Guler-Cionca, Ioniță, Trușcă, Antonaru, Roman (la diferite probe și concursuri, arătând constanță, seriozitate, perseverență și, mai ales, organizarea antrenamentelor în vederea competițiilor de obiectiv).
În ceea ce priveste un loc cat mai aproape de podium, criteriul acesta ar face să nu mai existe lot național, iar eu nu sunt de acord cu această abordare. Este adevărat că această abordare a venit pe baza declarațiilor unora, în care noi suntem „superatleți”, „supercampioni”, „vă așteptăm pe podium”, „spargem recordul mondial” etc., neținând cont de faptul că această ramură atletică este la început la noi și este făcută fără baze reale.
Mircea Vlădescu este atlet masters, multiplu medaliat european la săaritura în lungime. Urmărește cu multă atenție tot ceea ce se desfășoară în domeniul atletismului, fiind un pasionat al stilurilor de antrenament, statisticilor și rezultatelor.
Romanian
English