Se poate spune că recentul record mondial la maraton realizat de Eliud Kipchoge se datorează în proporție de 90% exclusiv lui, vreo 10% din merite revin antrenorului, dar restul (sic!) de 1% a depins și de niște gesturi aparent mărunte, precum cel al lui ”Drinks Guy”.

Ceea ce surprinde cel mai mult în imaginile de mai jos este bucuria exuberantă a voluntarului care exultă după ce reușește să îi dea o sticlă cu băuturi energizante lui Eliud Kipchoge în timpul cursei sale de la Berlin, unde a dus recordul mondial la un aparent neverosimil 2h:01min:39sec.

Bărbatul își ridică și încordează mîinile a bucurie, apoi se îndreaptă repede către bicicletă, se asigură și pornește mai departe. Imaginile cu acest ”Drinks Guy” au avut un mare impact în social media, oamenii apreciind sinceritatea și satisfacția nedisimulată ale acestuia.

Așa cum arată un articol de pe Letsrun.com, ”Drinks Guy” este de fapt Claus-Henning Schulke, un german de 52 de ani, project manager în construcții, care la Maratonul de la Berlin a fost voluntarul responsabil cu înmînarea sticlelor cu energizant pentru Kipchoge. Iar faptul că i-a reușit perfect acest lucru este unul din motivele sale de mîndrie.  O să rezumăm în continuare principalele idei ale articolului:

Schulke este un triatlonist amator, care lucrează ca voluntar din 1998. Fiind cel mai experimentat, a fost ales și anul trecut să fie alături de Kipchoge, respectiv să îi dea sticlele de rehidratare. Cum atunci a făcut treabă foarte bună, a fost ales din nou și anul acesta

În joia de dinaintea cursei, Schulke s-a întîlnit special cu Kipchoge și managerul acestuia, avînd o discuție în timpul căreia au pus la punct detaliile pentru ca transferul sticlei să se facă cît mai bine. Astfel, sticla trebuia ținută cît mai din partea de jos, pentru ca maratonistul să o poată înșfăca ușor. Sticlele cu băuturi sunt preparate de sportivi înainte de cursă, apoi înmînate organizatorilor, care le dau în grijă apoi voluntarilor. Nu se pune în discuție seriozitatea tuturor celor implicați, nu există scenarii fanteziste despre intenții ascunse.

Oferirea sticlei se face manual pentru că este mai sigur și mai eficient decît ca aceasta să fie pusă pe o masă. Oricum, acest ”serviciu” e oferit doar alergătorilor din categoria A, care la Berlin au fost în număr de 30 (dintre care 10 fete).

La Berlin stațiile de energizare și hidratare au fost din 5 în 5 km pe primii 15 km ai cursei, apoi din 2,5 km în 2,5 km. Kipchoge, spre deosebire de majoritatea alergătorilor din categoria A, s-a hidratat în toate stațiile. Singurul incident a fost la km 40, unde Kipchoge nu l-a putut vedea pe Schulke din cauza spectatorilor, prea numeroși în zonă, și a ratat sticla sa. A luat însă una de apă, de pe o masă din zona punctului de alimentare.

Nu este deloc ușor să fii voluntar precum Schulke. El trebuia să ofere cu precizie sticla, apoi să se urce repede pe bicicletă, să treacă pe coridorul rezervat susținătorilor oficiali și apoi să pedeleze în mare viteză (cu mai mult de 21km/h, care e viteza medie a alergătorilor) pentru a ajunge la următorul punct de alimentare unde are la dispoziție mai puțin de 30 secunde pentru a fi gata pentru ”înmînarea” sticlei.

Care este alergătorul favorit al lui Schulke, altfel un mare amator de sport și maraton? Evident: Eliud Kipchoge.

Comments

comments

Previous post

Pe scurt. Campioni naționali, mai ales

Next post

Mai bine pe coborîre

Alerg.ro

Alerg.ro

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *