Pe 24 iulie se implinesc 100 de ani de la cursa de maraton din cadrul Jocurilor Olimpice de la Londra. Cursa ramine in istorie pentru cel putin doua motive.
A fost pentru prima data cind maratonul s-a alergat oficial pe distanta acum clasica, de 42,195 km. Pina la Londra, maratonul se alerga pe distante aleatorii, de circa 40-42 de km. Un capriciu al casei regale britanice, care a dorit ca alergatorii sa treaca si pe sub loja Reginei, de la Palatul Windsor a facut ca alergarea – gindita initial pentru distanta de 26 de mile – sa fie lungita cu 385 de yarzi. Iar distanta, transformata in sistem metric, a dat exact distanta de 42,195m.
Pe de alta parte, maratonul de la Londra a mai dat nastere unei povesti frumoase. Linia de sosire a fost trecuta de un brutar italian, Dorando Pietri. Pe turnanta stadionului Sheperd’s Bush, din cauza efortului, Pietri a cazut de nu mai putin de cinci ori, de fiecare data ridicindu-se si mergind mai departe. La finis a fost insa ajutat de mai multe persoane, printre care se afla si sir Conan Doyle.
Din acest motiv, victoria sa a fost contestata de al doilea sosit, un american, John Hayes, care in cele din urma a primit medalia de aur. Pietri insa a devenit eroul Olimpiadei de la Londra, sacrificiul sau impresionind miile de oameni prezenti pe stadion. Regina i-a inminat o cupa de argint.
Romanian
English
