AntrenamentShopping & Product Review

Echipamentul de compresie. Ce și cum? (I)

Alerg.ro iunie 26, 2013

FacebookTwitterLinkedinPinterest

În ultimii ani au început să fie din ce în ce mai răspândite în lumea sportivilor profesionişti şi amatori echipamentele de compresie musculară. Asta se întâmplă şi în România, însă prea puţini sportivi cunosc utilitatea şi beneficiile acestui tip de echipament, când să folosească echipamentul de compresie, ce sporturi se pretează pentru folosirea acestuia.

de Alin Tănase

Echipamentul de compresie este dedicat atât pentru membrele inferioare: jambiere sau şosete de compresie 3/4 pentru gambă, jambiere de compresie pentru pulpă (cvadriceps şi biceps femural), jambiere de compresie pentru întreg piciorul, pantaloni de compresie, cât şi pentru membrele superioare: mâneci de compresie pentru braţe.

În ce sporturi se utilizează compresia musculară?

Compresia este folosită atât în sporturile individuale de anduranţă: alergare, ciclism, înot, triatlon, motociclism, cât şi în sporturi de echipă: fotbal, rugby, handbal, baschet, volei, sporturi care în general presupun eforturi de durată relativ scurtă, dar intensă, în stil exploziv.

Principiul de funcţionare al compresiei musculare se axează în principal pe două componente: de compresie şi de contenţie.

Prima componentă, cea de compresie, constă în faptul că o anumită presiune exercitată pe un muşchi duce la accelerarea fluxului sangvin în muşchiul compresat, în special a fluxului sangvin de retur.

Fluxul sangvin cu oxigen proaspăt dinspre inimă spre muşchi este accelerat atât de acţiunea de pompare a inimii, cât şi de gravitaţie (ne referim la circulaţia din picioare/braţe într-o poziţie verticală normală). Însă fluxul sangvin de retur, adică sângele cu dioxid de carbon care circulă dinspre muşchi spre inimă este cel care trebuie accelerat astfel încât întreg circuitul sangvin să se realizeze în mod optim. Prin accelerarea fluxului sangvin se realizează o mai bună oxigenare a muşchilor, ceea ce are implicaţii benefice atât în funcţionarea optimală a acestora, cât şi în procesul de refacere după efort, când muşchii beneficiază de aportul nutrienţilor proveniţi din alimentaţie.

Studiile medicale au relevat faptul că în cazul purtării echipamentului de compresie nivelul saturaţiei de oxigen în sânge creşte semnificativ în timpul odihnei şi după efortul fizic, în timp ce oxigenarea din timpul efortului fizic prezintă doar o uşoară creştere. Explicaţia vine din faptul că în timpul efortului fizic fluxul sangvin oricum e accelerat datorită mişcării, de aceea compresia nu aduce o creştere substanţială. Câştigul major provine din oxigenarea crescută după efort, care are implicaţii benefice în procesul de recuperare post-efort. O refacere mai rapidă după un concurs, după un antrenament susţinut sau de lungă durată asigură posibilitatea înlănţuirii următoarelor antrenamente planificate.

Totodată, utilizarea compresiei duce la o diferenţă semnificativ mai redusă a concentraţiei de acid lactic în timpul şi după un efort fizic intens, adică într-un regim de frecvenţă cardiacă ridicat. Acest lucru înseamnă că se reduce acumularea de acid lactic în muşchi, fapt ce contribuie la întârzierea apariţiei stării de oboseală musculară. De asemenea, dacă efortul fizic este susţinut mult peste pragul de acid lactic şi pentru o durată îndelungată, există riscul apariţiei crampelor musculare. Prin reducerea acumulării de acid lactic şi de alte reziduuri metabolice în muşchi, compresia întârzie apariţia acestui moment.

Tot din studii medicale ce au urmărit nivelul prezenţei în sânge a două proteine musculare (creatin-kinaza şi myoglobina), care sunt sintetizate atunci când există un grad ridicat de micro-leziuni musculare, a reieșit faptul că purtarea echipamentului de compresie reduce posibilitatea apariţiei leziunilor musculare în timpul unui efort fizic foarte intens.

A doua componentă, cea de contenţie constă în faptul că purtarea unui echipament de compresie reduce amplitudinea oscilaţiilor unui muşchi aflat în timpul exerciţiului fizic, reduce vibraţiile în muşchi, amortizează şocurile în tendoanele muşchiului şi în ligamentele încheieturilor aferente muşchiului.

În timpul exerciţiului fizic muşchii au o anumită amplitudine de oscilaţie (altfel spus, un fel de balans), oscilaţii care nu servesc întotdeauna scopului principal al muşchilor, adică punerea în mişcare a scheletului osos prin contracţiile musculare. Aceste oscilaţii suplimentare, în special  pentru muşchii mari de genul cvadriceps, biceps femural, gambă, reprezintă doar o cheltuială inutilă de energie din partea organismului. Limitarea acestor oscilaţii suplimentare prin acţiunea de contenţie a echipamentului de compresie conduce la economisirea de energie, deci posibilitatea susţinerii efortului fizic pentru o durată mai mare de timp.

În sporturile în care există impact pe articulaţii şi schimbări bruşte de direcţie care solicită articulaţiile, echipamentul de compresie ajută prin reducerea vibraţiilor şi amortizarea şocurilor în aceste zone. Exemple: la impact pe ligamentele gleznei – se recomandă folosirea jambierelor pentru gambă în alergarea montană, baschet, volei, suqash, impact în articulaţia cotului – se recomandă folosirea mânecilor de compresie în mountain-bike, baschet, volei, tenis. (va urma)

Alin Tănase este alergător montan, co-organizator al Hercules Maraton și distribuitor în România al produselor Compressport. Articolul a apărut și în revista Alerg #12.

Comments

comments