Este vorba, desigur, despre acele dispozitive care ajută la monitorizarea activităților zilnice ale persoanelor care le poartă, dispozitive care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea stării lor de sănătate. Așa stau lucrurile și în realitate?

[Sergiu Vîjială]

Analizarea performanțelor fizice a celor care aleargă a evoluat enorm din perioada în care înregistrarea datelor se putea efectua numai într-un laborator de medicină sportivă. În prezent, se folosesc centuri montate pe piept, ceasuri purtate la încheietura mâinii, aplicații de smartphone și, din ce în ce mai multe, brățări inteligente în rândul amatorilor.

Deși anumite persoane poartă aceste brățări în speranța îmbunătățirii și creșterii frecvenței activităților fizice, studiile arată că acestea nu au decât un efect minim asupra nivelului de activitate fizică și nu par să îmbunătățească efectele asupra sănătății, chiar și în prezența unei stimulări financiare.

Profesorul Eric Finkelstein și colegii săi din cadrul programului de cercetare cu privire la serviciile de sănătate de la Duke-NUS Medical School, Singapore, au scos în evidență că brățările inteligente sunt asociate cu creșterea numărul de minute de activitate fizică moderată și intensă într-o săptămână, dar nu aduc beneficii în ceea ce privește indicele de masă corporală (body mass index – BMI), tensiunea arterială, calitatea vieții și aptitudinile cardio-respiratorii.

În mod surprinzător (sau poate nu), stimularea financiară legată de numărul de pași efectuați într-o săptămână a îmbunătățit inițial nivelurile de activitate fizică, dar odată ce a fost oprită, persoanele care au beneficiat de aceasta au prezentat o reducere relativă a nivelului de activitate fizică, sub nivelurile persoanelor care nu au primit astfel de stimulări.

Acest text a fost publicat în revista Alerg #33. Revista poate fi achiziționată și citită acum și în format electronic
 Cumpără Acum

Rezultatele acestui studiu sugerează că orice strategie de stimulare financiară ar trebui să fie instaurată pe o perioadă de timp mai lungă pentru a putea genera îmbunătățiri notabile asupra stării de sănătate și a evita orice efect subversiv.

Rezultatele acestui studiu publicat în jurnalul Lancet Diabetes & Endocrinology (1) pe 4 octombrie anul trecut confirmă concluziile un studiu recent (2) care a avut drept obiectiv primar evaluarea impactului utilizării brățărilor inteligente asupra indicelui de masă corporală.

Rezultatele acestuia din urmă au demonstrat că utilizarea dispozitivelor electronice pentru a măsura alimentația și activitatea fizică nu a fost superioară în privința stimulării pierderii în greutate în comparație cu recomandările standard referitoare la alimentație și activitatea fizică.

„Din păcate, oamenii care utilizează aceste brățări cred că tot ceea ce trebuie să faci este să le pui la încheietura mâinii și brusc vei deveni mai activ și vei începe să pierzi în greutate. După părerea mea, din moment ce oamenii înțeleg că aceste dispozitive sunt doar niște instrumente de măsură și nu au o valoare foarte mare în a-i determina să întreprindă activități fizice, interesul de a le purta dispare rapid. Iar rezultatele studiului confirmă această tendință, având în vedere că după 12 luni de evaluare, grupul care a beneficiat de o stimulare financiară a avut rezultate mult mai slabe decât grupul care a beneficiat doar de monitorizare”, subliniază Dr Finkelstein.

Surse:

(1) Effectiveness of activity trackers with and without incentives to increase physical activity (TRIPPA): a randomised controlled trial. Finkelstein, Eric A et al. The Lancet Diabetes & Endocrinology

(2) Jakicic JM, Davis KK, Rogers RJ, King WC, Marcus MD, Helsel D, Rickman AD, Wahed AS, Belle SH. Effect of Wearable Technology Combined With a Lifestyle Intervention on Long-term Weight LossThe IDEA Randomized Clinical Trial. JAMA. 2016;316(11):1161-1171. doi:10.1001/jama.2016.12858

Sergiu Vîjială este medic rezident pe medicină internă și neurologie în Elveția, având un interes pentru bolile infecțioase si autoimune cu interesare neurologică. Practică sport (alpinism, alergare), fiind totodată preocupat de repercursiunile activităților fizice asupra organismului, cu precădere asupra sistemului nervos.

 

Foto: Michael Crew / Unsplash

Comments

comments

Previous post

Un ”maraton al democrației”

Next post

“Transylvania 100”. Patru curse, patru motive de a alerga

Alerg.ro

Alerg.ro

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *