luni, noiembrie 25 2024

Cartea ”Lasă-ți mintea să alerge” de Deena Kastor oferă numeroase motive de reflexie și bucurie. Care au legătură și cu alergarea, dar mai ales cu viața

Trebuie să recunosc că nu sunt un admirator al teoriilor la mare modă azi, care îți spun – de fapt, cel mai adesea îți vînd – vorbe frumoase și înălțătoare, rețete de dezvoltare personală sau soluții cvasi-miraculoase care te transformă instantaneu dintr-o persoană obișnuită într-un cîștigător necondiționat care își depășește limitele pe bandă rulantă.

Din acest motiv, m-am apropiat cu oarecare reținere de recent apărutul volum ”Lasă-ți mintea să alerge” publicat de inimoasa editură Pilot Books, singura de la noi care mai reușește să publice constant cărți din și despre lumea sportului.

Era însă o carte scrisă de o alergătoare cunoscută, Deena Kastor, deținătoare a unui bronz olimpic la maraton (Atena, 2004) și a recordului american pe această distanță (2h:19min:36sec, în 2006, cînd a cîștigat la Londra). Așadar, premise interesante.În cele din urmă, așteptările nu mi-au fost înșelate căci cartea, în ciuda stilului pe alocuri tipic ”americănesc” (dacă îmi e permis să zic așa, adică cu un ton literar simplist, cu decupaje hollywoodiene și exces de povețe-clișeice prezentate ca provocări obligatorii) e una care oferă numeroase alte motive de reflexie și bucurie. Care au legătură și cu alergarea, dar mai ales cu viața.

O să mai vorbim despre toate acestea, pentru azi propunîndu-mi doar să abordez tema ”atitudinii pozitive”. Sunt numeroase definițiile date, însă o să citez acum doar o abordare generală: ”Pe scurt, atitudinea pozitivă înseamnă să priveşti viaţa cu optimism şi încredere în propriile tale forţe. Sigur, asta nu presupune să te îmbeţi cu apă rece şi să te crezi buricul pămîntului însă nici să fii veşnic pesimist nu te ajută deloc”.

Optimist, adică mereu pozitiv? Optimist, adică să crezi că e bine să îți impui renunțarea la gîndurile negative și să crezi că orice are o rezolvare fericită, numai să vrei?

Cam așa credea și Deena Kastor cînd, la terminarea facultății, după o extrem de promițătoare carieră de alergătoare își dă seama că a ajuns la un grad de epuizare și suprasolicitare care o împiedicau să își mai dorească să alerge. ”Întotdeauna mă considerasem o persoană fericită, în mare măsură veselă”, ”credeam (ca atîția alții-n.m.) că e suficient să fii mereu optimist” își spunea. Dar toate acestea nu erau suficiente.

Din fericire, are șansa să înceapă să lucreze cu antrenorul Joe Vigil, una din figurile legendare ale atletismului american. Acolo, de-a lungul a mai multor ani, va înțelege că ”o atitudine bună depășește cu mult ideea generală de a rămâne pozitiv” (…) E mai curînd vorba de ”o disciplină, un obicei îndelung cultivat de a construi și de a susține o gândire pozitivă, capabilă să transforme fiecare experiență în combustibil”.

Deena Kastor: Lasă-ți mintea să alerge (Ed. Pilot Books)

Așa că, Deena Kastor începe – treptat, treptat – să se concentreze asupra fiecărui aspect din viața sa de atlet, de la durerea sau senzația de oboseală resimțite, pînă la condițiile meteo specifice, să le perceapă și să și le asume. Mai important este faptul că începe – treptat, treptat – să accepte orice adversitate resimțită (ex: durere, lipsa motivației, vînt sau frig) și să nu se lase blocată de aceasta.

”Înlocuirea reacțiilor negative cu unele pozitive m-a infuzat cu energie și mi-a întărit motivația. Cu un singur gînd, mi-am dat eu seama, puteam schimba rezultatul unui antrenament, extrăgînd mai multă forță și viteză din corp. Astfel că, ori de cîte ori m-am surprins gîndind negativ, am găsit o alternativă pozitivă. În fiecare zi, gînd după gînd și acțiune după acțiune mi-au arătat că puteam ajunge în vîrful  dealului, puteam termina un antrenament mai repede și puteam trece în viteză pe lîngă adversari”, spune Deena Kastor.

Pare simplu, nu-i așa? Numai că e vorba aici nu de o rețetă aplicabilă instantaneu, ci de o atitudine de asumat pe termen lung. ”Un singur gînd îmbunătățea momentul în care mă aflam, dar ani de practică susținută mi-au schimbat cariera, viața și, în ultimă instanță, pe mine”, mai crede Kastor.

Va continua.

Comments

comments

Previous

Tînăra corporatistă și bărbatul aproape cvadragenar

Next

Nou record mondial la semimaraton feminin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also