Mai multe știri externe. Asta pentru că în țară nu au fost competiții.
Recorduri
* Americanca Anne Garrett a stabilit la începutul lunii un nou record al țării sale în proba de semimaraton. Timpul, de 2h:13min:23sec, nu pare grozav la prima vedere, însă trebuie ținut cont că Garrett avea aproape 81 de ani când l-a realizat. Anne Garrett s-a apucat întâmplător de alergare, când a decis să își sărbătorească cea de a 72-a aniversare prin participarea la o cursă de semimaraton, unde își propusese doar să meargă. Și-a dat seama însă că poate să alerge și de atunci tot participă la acest gen de competiții.
* Tot un record nord-american a stabilit și Nicole Studer, care a parcurs ultramaratonul Rocky Raccoon de 100 de mile de la Huntsville, Texas într-un timp de 14h:22min:18 sec. Interesant este că Studer nu aleargă cu ceas la mână (așa că nu a fost în intenția ei să stabilească un record pe această distanță) și deși muncește 60 de ore pe săptămână tot găsește timp să se antreneze și să participle la numeroase competiții.
* Un altfel de record, de participare, dacă putem spune așa, s-a înregistrat la prima ediție a Philly Instant Gratification Run (despre care am scris aici) cursă desfășurată pe distanța de 0,0 metri. Nu mai puțin de 375 de participanți au luat startul, au primit medalie și mai ales s-au bucurat de berea de după concurs.
Inedit
* Prima cursă din circuitul World Major Series urmează să se desfășoare pe 22 februarie, la Tokyo, unde nu mai puțin de 36.000 de alergători sunt așteptați la ediția din acest an a maratonului din capitala Japoniei.
Confruntați cu amenințări teroriste din partea ISIL și luînd în calcul cele petrecute în 2013 la Boston Marathon, polițiștii japonezi au decis să intensifice măsurile de securitate. Astfel, 64 de ofițeri vor fi echipați sportiv și vor alerga alături de ceilalți maratoniști.
Polițiștii vor fi grupați câte doi și vor alerga în ștafetă, câte circa 10 km fiecare. În plus, vor purta pe cap mini-camere de luat vederi, ce vor transmite live imagini către un centru de comandă, dar vor avea la ei și câte un baston de cauciuc. Pentru a interveni, dacă e nevoie.
Surse: runnersworld.com și runningmagazine.ca
Romanian
English
Eu am facut un mic calcul referitor la stirea a doua. 60 de ora de munca pe saptamana inseamna 5 zile a cate 12 ore sau 8.57 ore pe zi 7 zile din 7. Nu stiu cum e in America si ce munceste mai exact Nicole, dar mie imi da cu virgula. Facem un calcul simplu: saptamana are in total 168 ore din care am stabilit ca 60 lucreaza, bun raman 108, din care dam la o parte somn musai zic eu, si sa spunem 6 ore pe noapte deci 42 pe saptamana; raman 66 de ore. Daca punem pentru mancare, cumparaturi, preparare hrana si igiena personala 2.5 ore pe zi (eu nu cred ca e mult la 3 mese si 2 dusuri) avem 17.5 ore in total si deci raman 48.5 ore (adica vreo 7 ore pe zi) in care ar trebui pus: curatenie in casa, drumuri, familie etc (dar astea nu sunt musai). Si daca din cele 48.5 ore mai scad si concursurile sa zicem unu pe saptamana cu tot cu drum si concurs 8 ore (dar nu vorbim un ultra), raman pentru cele mentionate si antrenament cam 40 ore pe saptamana, adica 6 ore pe zi. Ori e eficienta maxima, ori e foarte tare 🙂
Oana, am mai cautat informatii despre doamna Nicole Studer. Conform unui interviu pentru irunfar.com (http://www.irunfar.com/2015/02/nicole-studer-american-100-mile-trail-record-holder-interview.html) este avocat, calatoreste mult in scopuri de serviciu, are un sot si mai multi caini. Probabil ca in orele de munca se insumeaza si cele de calatorie, sotul se cam vaita de modul „inregimentat” in care isi duce viata, iar de la caini nu exista (inca) marturii despre cum se simt.
Macar am o sansa 🙂