Despre imunitate
Starea de sănătate presupune un nivel optim al imunității. Cum să facem să îmbunătățim acest lucru?
Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a rezista și distruge tot ceea ce îl agresează din exterior (fie viruşi, bacterii, microbe) şi din interior, lucru cauzat de pierderea echilibrului, a homeostaziei, în urma unei boli sau a unor excese în fiziologia efortului fizic.
Efortul fizic crescut sau în condiţii mai dificile (frig sau căldură extremă) înseamnă necesar mai mare al corpului de a produce energie (din glucoză, lipide, oxygen) şi de refacere a musculaturii în condiţiile performanţei de a ne păstra homeostazia.
Reuşim asta dacă vom acorda atenţie creşterii imunităţii. Cum? Pe lângă aportul nutriţional energetic normal şi aplicat după formula Trei părţi glucide – Două părţi lipide – O parte proteină să introducem și elemente de nutriţie cu rol în construcţia şi întreţinerea celulelor şi reglarea directă a metabolismului, adică introducerea controlată a vitaminelor şi mineralelor.
Principalii nutrienţi sunt:
# Vitamina A – ajută membranele celulare, în echipă cu calciul şi Magneziul, să fie mai puternice în fața agresiunii viruşilor care pătrund din exterior. Surse: avocado,morcovi, caise, spanac, cartof, pătrunjel frunze, ficat de cod.
# Vitamina C – măreşte rezistenţa la efort şi la infecţii, reduce frecvenţa dar şi durata răcelilor. Surse: cătină, rodii, citrice, ardei de culoare roşie, coacăze, pătrunjel, toate legumele şi fructele în stare crudă conţin vitamin C, diferă doar cantitatea.
# Vitamina E – protejează membranele celulare, menţine integritatea celulelor contra agresiunii radicalilor liberi, are rol trofic pentru ţesutul muscular şi nervos. Surse: seminţe crude de floarea soarelui, toate uleiurile vegetale obţinute prin presare la rece, spanac, avocado, pătrunjel frunze, nuci.
# Vitamina D – protejează împotriva infecţiilor respiratorii şi a gripei, favorizează absorţia intestinală, are un rol deosebit în absorţia calciului. Surse: soarele, ciupercile crude (însă doar cele crescute în natură), seminţe încolţite, ulei din ficat de cod.
# Seleniul – măreşte rezistenţa la infecţii şi, în sinergie cu vitamina E, reduce efectele negative ale oxidării celulare rezultate în urma contracţiei musculare, întăreşte sănătatea inimii. Surse: nuci braziliene, seminţe crude floarea soarelui, usturoi, ceapă, orez brun, peşte gras oceanic.
# Zincul – rol multiplu, implicat în controlul celulelor, funcţionarea ficatului, antiviral, necesar în producerea enzimelor implicate în eliminarea celulelor canceroase, precursor de menţinere al nivelului optim de testosterone. Surse: seminţe crude dovleac, susan seminţe nedecorticate, caju, alge marine, carne de miel şi viţel.
# Calciul – asigură buna funcţionare a sistemului nervos, rol important în excitaţia musculară, element de bază al contracţiei musculare. Surse: seminţe susan nedecorticate, moringa frunze, migdale, seminţe de chia, lactate.
# Magneziul – protejează nervii şi muşchii, păstrează un ritm cardiac constant şi influenţează tensiunea arterială, participă la contracţia musculară, reglează nivelul de zahăr din sânge. Surse: frunze verzi crude comestibile, mazăre, linte, seminţe crude dovleac, migdale, apă potabilă de izvor.
Dincolo de atenția acordată nutriției, imunitatea organismului se întărește și printr-un aport cu glutamină, aminoacidul cel mai des întâlnit în muşchi. Aceasta, pe lângă rolul esenţial avut în regenerarea şi refacerea muşchilor, este necesară multiplicării şi maturizării celulelor imunitare, pe care le ajută să rămână pregătite de luptă cu viruşii. Surse: sushi, peşte şi ouă în stare crudă, sau administrată ca supliment 5 grame pe zi.
Și, nu în cele din urmă, o recomandare personală, tot pentru creșterea activării corpului la răspunsul imun: să introducem pe tot parcursul anului aplicarea unui duş rece (de recomandat ca acest lucru să fie făcut la momentul refacerii rapide, după efort).
Sănătate maximă.
Cristian Ungureanu este licențiat în atletism și are un master de Fitness și estetică corporală la Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea ”A. I. Cuza” din Iași. Acest articol a apărut și în revista Alerg #33.