Acest articol aduce o veste bună și una proastă pentru alergători. Vestea proastă este că fiecare dintre noi, fără excepție, este leneș din naștere. Vestea bună este că ne putem învinge lenea cu ajutorul muzicii preferate.

M

de Mădălina Amza

Cercetătorii au descoperit că, la fel ca majoritatea animalelor, oamenii caută în mod natural să economisească energie atunci când se deplasează. De aceea, atunci când mergem sau alergăm, corpul nostru are tendința de a intra într-o cadență optimă, o combinație între lungimea și frecvența pasului care să ne permită să ne deplasăm cu viteza pe care ne-o dorim, cu cel mai mic consum de energie posibil.

Dacă până nu demult nu era clar cum alegem această cadență optimă sau în ce măsură o putem controla, o serie de studii recente arată că soluția pentru a ne depăși “lenea” este una simplă și la îndemâna tuturor.

Într-un prim astfel de studiu, cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser din British Columbia au ajuns la concluzia că în creierul nostru sunt presetate nenumărate tipuri de cadență, adecvate pentru orice viteză sau set de circumstanțe. Subiecților li s-a cerut să meargă sau să alerge pe o bandă  a cărei viteză era manipulată de cercetători, observându-se că aceștia își ajustează ritmul foarte repede, înainte să aibă loc în creier procesarea informațiilor venite de la corp (cantitatea de oxigen din sânge, modificările biochimice ale celulelor musculare etc). Se pare că pe parcursul vieții noastre, creierul dezvoltă și stochează o mulțime de patternuri de mișcare, iar în funcție de particularitățile situaționale își amintește cadența optimă.

Nu este înțeles pe deplin modul în care creierul determină viteza cu care ne deplasăm, însă se crede că este vorba de semnale vizuale, auditive, tactile și proprioceptive. În mod surprinzător, este destul de greu să ne “păcălim” creierul. Într-un experiment, participanților li s-a cerut să alerge pe o bandă în timp ce, cu ajutorul realității virtuale, aceștia erau transpuși într-o situație în care trebuiau să parcurgă un coridor lung. Manipulând imaginea respectivă, cercetătorii au reușit să schimbe percepția subiecților cu privire la viteza de deplasare, și implicit și ritmul de alergare, însă au constatat că aceștia reveneau destul de repede la cadența inițială.

Însă aceiași cercetători au descoperit o modalitate eficientă de a “devia” de la stilul preferat de mișcare: o muzică foarte ritmată. Atunci când subiecților li s-a cerut să alerge pe bandă purtând căști în care răsuna un metronom, cercetătorii au observat că aceștia și-au modificat cadența în funcție de cea a metronomului, chiar dacă aceasta era diferită de ritmul natural. S-a observat de asemenea că această modificare de cadență a fost păstrată atâta timp cât a fost perceput sunetul respectiv.

Practic, muzica poate fi una dintre cele mai eficiente strategii pentru a ne schimba cadența de alergare, mai ales dacă ritmul pe care ni-l dorim nu este unul foarte familiar. Atunci când se dorește creșterea vitezei putem opta pentru o muzică ritmată, alertă, respectiv pentru o muzică mai lentă în timpul alergărilor de recuperare.

Tehnologia vine încă o dată în sprijinul alergătorilor. Posesorii de iPhone au la dispoziție aplicația Cruise Control, care le permite să își sincronizeze ritmul de alergare cu cel al muzicii preferate. O dată ce este selectată viteza de alergare dorită, aplicația scanează muzica stocată în telefon și selectează piesele cu ritm adecvat, efectuând chiar și modificări subtile ale melodiilor dacă este nevoie. De asemenea, cu ajutorul siteului jog.fm vă puteți crea un playlist adecvat vitezei dorite.

Comments

comments

Previous post

Colţul consumatorului de seminţe

Next post

Se apropie. Semimaraton la Brașov

Alerg.ro

Alerg.ro

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *