luni, noiembrie 25 2024
Pentru al optulea an consecutiv, o echipă Raiffeisen Runners s-a aliniat la startul pregătirilor pentru a participa la Maratonul București.

Formula este deja consacrată. Antrenamentele încep în prima săptămînă din iunie și constau în trei alergări / antrenamente specifice, dintre care două sunt în grup (de obicei, în Parcul Herăstrău din București).
Fiecare participant primește un program de antrenament personalizat, pentru distanța semimaratonului sau respectiv cea a maratonului, în funcție de cursa pentru care se pregătește.

Se începe cu o încălzire, apoi moderat, cu parcurgerea unei distanțe de 3 km, lucru care este la îndemîna marii majorități. Și ca să vedeți cît s-a schimbat lumea alergării de la noi… Față de primii ani ai programului Raiffeisen Runners, acum mai toți participanții au o minimă experiență a alergării, inclusiv participări la curse de 7-10km.

Apoi, pragurile de atins cresc treptat. 10km, 12km, 15km, 16km, 24km, 28km, 32km. Cînd le vezi prima dată, cifrele dau frisoane, însă treptat-treptat ele se ”îmblînzesc”.

În prima lună au predominat emoțiile startului și entuziasmul, completate pe alocuri de febră musculară, ceva dureri articulare (nimic serios, însă), iar alergările au fost nu foarte lungi și nici la un ritm prea susținut. Dar distanțele au crescut, ca și intensitatea.

Căldura de vară, umezeala, sporită uneori de ploi de scurtă durată, au fost factori care au ”condimentat” (se poate citi și ”afectat”) uneori buna desfășurare a antrenamentelor.

De aceea, acestea se desfășoară fie dimineața deveme (despre cum capacitatea de a te trezi la vreme e o condiție obligatorie pentru alergători, puteți asculta și în documentul audio de mai sus) sau la ore când atmosfera e cît de cît mai respirabilă. În plus, cînd e nevoie se încetinește puțin ritmul, se acordă mare atenție la hidratare, unii și-au mutat alergările în sală.

Sunt 51 de antrenamente programate pentru aproape 18 săptămîni de pregătire.


Dincolo de programul de antrenament propriu-zis, în cazul multora au apărut și schimbări în programul zilnic, pentru că, dincolo de serviciu, de viața de familie acum trebuie înghesuite pe undeva și antrenamentele. Cel mai important rămâne însă faptul că, treptat-treptat, a fost găsită bucuria de a alerga.

Săptămînal, fiecare dintre alergători raportează despre cum s-au desfășurat până acum alergările, ce probleme au întîmpinat în timpul antrenamentelor.

În primele șase săptămâni de antrenament, fiecare alergător a avut de parcurs în medie 150 de kilometri, la un ritm de 5:30-6:30-7:30 min/ km, în funcție de nivelul de pregătire, de cerința antrenamentului sau de proba de concurs.

Distanțele au crescut treptat, avansul s-a făcut aproape pe nesimțite. La mijlocul lui iulie, cel mai important prag trecut a fost cel al distanței de 10 km (pentru participanții la cursa de semimaraton) sau de 16 km (pentru viitorii maratoniști).

Cam ca de obicei, cei ce se pornesc la drum în cadrul programului Raiffeisen Runners o fac din trei motive principale: fie vor să-şi arate că pot face un lucru ce li se pare dificil (implicit să își depăşească limitele), fie vor să slăbească, fie vor să facă mișcare și inevitabil să-şi îmbunătăţească starea de sănătate.

Treptat, treptat își dau seama că în afara antrenamentelor fizice propriu-zise, mai sunt alte cîteva elemente cărora trebuie să le acorde atenție maximă: odihnă, alimentaţie, disciplină. Înțeleg treptat că alergarea nu e un joc în care pragurile de kilometri devin nivele care te fac mai puternic şi singura direcţie în care poţi să mergi e în sus.
Disciplina se insinuează treptat şi de nevoie.

Încep să accepte că dincolo de obişnuirea organismului cu efortul de lungă durată, importantă e şi antrenarea minţii, ”împrietenirea” cu durerea (numai cu cea inevitabilă însă, nu cu cea cronică), învingerea rutinei, a oboselii și a gîndurilor de ”nu mai pot”.

Vorbe precum ”așa… și acum cine mă mai ridică de aici?”, spuse de un alergător la sfîrșitul primului ei antrenament de peste 15 km (așa cum pot fi auzite în al doilea document audio) sunt doar momente peste care se trece cu umor, cu eventuală o grimasă de durere, dar mai ales cu bucuria dată de un efort făcut cu sens.

Material realizat cu participarea, în alergare, a (unei părți din) echipa Raiffeisen Runners 2018: Camelia Bichir, Dragoș Belcin, Valentina Cincă,Roxana Gherghel, Anda Peica, Siviu Catană, Adelina Gavaz, Caterina Tudorache, Cristina Năstase, Eduard Muscalu etc. Plus alergători din anii anteriori.


Audio și foto: Mihai Țuțu / Uzina de Pixeli și Alerg.ro

Comments

comments

Previous

De ce îmi plac boxerii roșii și respiranți

Next

Criterii și compromis. Lotul național la 100km

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also